Noi scumpiri la pompă. Va mai tăia statul român din accize şi taxe sau ne lasă să ne ducem în cap?
Motorina s-a scumpit din nou sâmbătă, 7 martie 2026 în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa, cu până la 0,10 lei/l. Carburantul este în jur de 8,6 lei/l, iar cel premium ajunge la un maxim de 9,29 de lei/l, scrie Libertatea
Cât despre benzina, în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa, această sare de 8 lei/l, iar cea premium a atins 9 lei/l în Capitală, în Timişoara şi Constanţa.
Cea mai ieftină benzină din ţară se găseşte sâmbătă, 7 martie 2026, la staţia VhExtraOil din Eforie Nord, Constanţa, şi costă 8,07 lei/l, faţă de 7,92 de lei/l cât era ieri (o diferenţă de 0,15 lei). În schimb, cea mai ieftină motorină este la staţia Metropoli din Galaţi, la preţul de 8,19 lei/l, la fel ca în ziua precedentă.
Articolul integral poate fi citit aici
Reamintim că nu doar războiul din Iran a influenţat şi influenţează preţul la pompă. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă (AEI), susţinea într-o analiză publicată joi pe site-ul asociaţiei, că preţul motorinei la pompă din România este peste nivelul preţului corect de piaţă cu aproximativ 10 bani pe litru.
Expertul mai susţine că preţul carburanţilor din România nu mai depinde doar de evoluţia petrolului, ci şi de taxe şi accize, care au crescut constant între 2020 şi 2026. În această perioadă, preţul la pompă a urcat cu peste 80%, potrivit unei analize publicate sâmbătă de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
„În România, discuţiile despre carburanţi pornesc aproape întotdeauna de la preţul barilului şi ajung la întrebarea cine profită de pe urma scumpirilor. Totuşi, datele din perioada 2020–2026 conturează o realitate mai clară, dar şi mai incomodă: de la an la an, motorina şi benzina devin tot mai puţin produse determinate strict de piaţă şi tot mai mult rezultatul unui mecanism fiscal şi administrativ, în care statul creşte ponderea taxelor, iar costurile avansează rapid. Preţul la pompă nu mai reflectă doar piaţa, ci şi politică fiscală. În 2020, 63% din preţul unui litru de combustibil mergea la bugetul de stat. În 2026, această pondere ajunge la 69%. Cu alte cuvinte, aproape 7 din 10 lei plătiţi la pompă nu reprezintă costul petrolului, transportului, rafinării sau marja comercială, ci bani colectaţi la bugetul public”, afirmă Dumitru Chisăliţă, preluat de Agerpres.
Potrivit analistului, "aproape 7 lei din 10 plătiţi la pompă sunt taxe. Preţul nu este dominat nici de piaţă, nici de marja comercială şi nici de cursul valutar, ci de structura fiscală. Atunci când statul creşte constant ponderea taxelor, iar acestea se majorează mai rapid decât costul materiei prime, responsabilitatea nu mai poate fi atribuită doar ‘lăcomiei’ sau ‘contextului extern’. Realitatea este că litrul de combustibil a devenit în mare măsură un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preţ este format din taxe, scumpirea nu mai reprezintă un simplu efect al pieţei, ci o decizie de politică economică”, a concluzionat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
