Netanyahu insistă pentru noi lovituri asupra Iranului, intrând în conflict cu priorităţile lui Trump

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu avertizează de peste 30 de ani asupra unei ameninţări grave reprezentate de Iran pentru Israel şi pentru lume.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a luat în considerare aceste avertismente în luna iunie şi a bombardat instalaţiile nucleare ale Teheranului. Însă se pare că Netanyahu nu este încă mulţumit şi va face presiuni pentru noi acţiuni militare împotriva Iranului atunci când se va întoarce în SUA, duminică, pentru a-l vizita pe Trump la complexul său Mar-a-Lago din Florida.

De această dată, accentul cade pe programul de rachete al Iranului, potrivit Al Jazeera

Oficiali israelieni şi aliaţii lor din SUA bat din nou tobele războiului împotriva Iranului, susţinând că rachetele Teheranului trebuie abordate de urgenţă.

Însă analiştii spun că un nou conflict cu Iranul ar intra în contradicţie flagrantă cu priorităţile de politică externă declarate de Trump.

Sina Toossi, cercetător principal la think tank-ul Center for Internaţional Policy, a declarat că, în timp ce Trump încearcă să aprofundeze cooperarea economică şi să construiască legături diplomatice între Israel şi statele arabe, Netanyahu urmăreşte dominaţia militară asupra regiunii.

„Această dorinţă pentru o implicare perpetuă a SUA, pentru războaie nesfârşite împotriva Iranului, menite să slăbească decisiv statul iranian, reflectă obiectivul Israelului de dominaţie necontestată, hegemonie necontestată şi expansionism”, a spus Toossi.

„Şi cred că aceasta este la baza obiectivelor lui Netanyahu şi a direcţiei în care vrea să împingă SUA să-l sprijine, dar acest lucru va intra în conflict cu interesele americane, care merg într-o altă direcţie şi doresc mai multă stabilitate în regiune, fără a necesita o implicare militară directă a SUA.”

După ce a intermediat un armistiţiu în Gaza – pe care Israelul l-a încălcat aproape zilnic – Trump, care se prezintă drept un pacificator, a susţinut că a adus pacea în Orientul Mijlociu pentru prima dată în 3.000 de ani. Iar Strategia Naţională de Securitate publicată recent de administraţia sa afirma că regiunea „se conturează ca un spaţiu al parteneriatului, prieteniei şi investiţiilor” şi nu mai reprezintă o prioritate pentru SUA.

Schimbarea ţintei

În timp ce SUA promit să îşi reducă amprenta militară şi strategică în Orientul Mijlociu, Israelul pare să facă lobby pentru un război care ar putea atrage Washingtonul într-un nou conflict.

În deceniile trecute, Israelul a prezentat programul nuclear al Iranului drept principala ameninţare la adresa securităţii sale şi a lumii.

Însă Trump a insistat că loviturile americane asupra a trei instalaţii nucleare iraniene, în luna iunie, au distrus programul.

Indiferent de acurateţea evaluării lui Trump, declaraţia sa a forţat Israelul să găsească un nou bau-bau, spun analiştii, pentru a evita contrazicerea publică a preşedintelui SUA.

Trita Parsi, vicepreşedinte executiv al Quincy Institute, un think tank american care promovează diplomaţia, a spus că, după ce Trump a declarat „pe bună dreptate sau nu” problema nucleară rezolvată, Israelul mută accentul pe rachete pentru a menţine presiunea asupra Teheranului.

„Netanyahu împinge Statele Unite să se alăture Israelului într-un nou război cu Iranul, de data aceasta concentrat pe rachete, parţial pentru că Trump nu este receptiv la ideea de a aborda din nou problema nucleară – din moment ce a spus că a rezolvat-o, că a ‘distrus’ programul”, a declarat Parsi pentru Al Jazeera.

„Israelienii vor muta constant porţile pentru a se asigura că pot transforma confruntarea cu Iranul într-un război nesfârşit.”

Iranul a susţinut întotdeauna că programul său nuclear este paşnic, spre deosebire de Israel, despre care se crede pe scară largă că deţine un arsenal nuclear nedeclarat.

În timpul războiului din iunie, Iranul a lansat sute de rachete spre Israel, zeci dintre ele penetrând sistemul multistratificat de apărare aeriană al ţării, însă Israelul a fost cel care a declanşat conflictul fără o provocare aparentă.

Susţinătorii Israelului se concentrează pe rachete

Cu toate acestea, Israelul şi aliaţii săi trag semnale de alarmă privind programul iranian de rachete, avertizând că Teheranul se reface şi îşi sporeşte capacitatea de producţie.

„Deşi Operaţiunea Rising Lion a Israelului a reuşit să distrugă o mare parte din capacităţile balistice ale Iranului, Israelul estimează că aproximativ 1.500 de rachete au mai rămas din cele 3.000 pe care Iranul le avea anterior”, a transmis luna aceasta Comitetul pentru Afaceri Publice Americano-Israeliene (AIPAC) într-un e-mail către susţinători.

„Ameninţarea rachetelor balistice din partea Iranului va fi pe agenda discuţiilor atunci când prim-ministrul Netanyahu va călători duminică în Florida şi se va întâlni luni cu preşedintele Trump la Mar-a-Lago.”

Senatorul Lindsey Graham, un susţinător fervent al unei linii dure faţă de Iran şi apropiat al lui Trump, a vizitat Israelul luna aceasta şi a reluat argumentele privind pericolul rachetelor iraniene cu rază lungă, avertizând că Iranul le produce „în număr foarte mare”.

„Nu putem permite Iranului să producă rachete balistice, pentru că ar putea copleşi Iron Dome. Este o ameninţare majoră”, a declarat el pentru The Jerusalem Post, referindu-se la sistemul de apărare aeriană al Israelului.

Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a subliniat la rândul său capacitatea Iranului în materie de rachete, sugerând că guvernul lui Netanyahu nu va tolera nicio ameninţare în regiune.

„Aparatul de apărare monitorizează îndeaproape evoluţiile şi, desigur, nu pot oferi detalii suplimentare”, a fost citat Katz de The Times of Israel.

„Dar asupra unui principiu nu există nicio dispută: ceea ce a fost înainte de 7 octombrie nu va mai fi”, a spus el, referindu-se la atacurile conduse de Hamas împotriva Israelului în 2023.

„Nu vom permite ameninţări de anihilare la adresa statului Israel.”

Criticii spun însă că Israelul urmăreşte hegemonia regională, nu doar eliminarea ameninţărilor existenţiale.

Scopul său final este considerat a fi schimbarea guvernului Iranului sau efectuarea de lovituri periodice pentru a menţine ţara slăbită şi lipsită de capacităţi militare semnificative.

„Israelienii vor reveni la fiecare şase luni cu un nou plan de a bombarda Iranul, iar acest lucru nu se va opri până când Trump nu va decide să-l oprească.

Dacă va consimţi din nou, aşa cum a făcut în iunie, se va confrunta iarăşi cu israelienii în iunie anul viitor, cu un alt plan de război, apoi în decembrie şi din nou în iunie. Nu se va opri până când el nu îl va opri”, a declarat Parsi pentru Al Jazeera.

Baza lui Trump

Susţinătorii unei politici externe dure, care promovează schimbarea regimului din Iran, au dominat mult timp Partidul Republican al lui Trump.

Însă, parţial datorită chiar lui Trump, segmente largi ale bazei sale se opun ferm intervenţiilor militare şi favorizează concentrarea asupra problemelor interne ale SUA.

Această mişcare America First, reprezentată de figuri influente din media de dreaptă precum Tucker Carlson şi Steve Bannon, l-a implorat pe Trump să nu atace Iranul în luna iunie.

Chiar şi regretatul Charlie Kirk, un aliat apropiat al lui Trump şi susţinător ferm al Israelului, s-a pronunţat împotriva implicării SUA în război.

Carlson a criticat deja noul impuls al Israelului pentru război.

„Au trecut mai puţin de şase luni de când Trump a riscat un război cu Iranul în numele lui Netanyahu, dar, în loc să fie recunoscător, premierul cere deja mai mult. Aceasta este definiţia unei relaţii parazitare”, a scris el luna aceasta în buletinul său informativ.

Cu toate acestea, grupul republican din Congres rămâne covârşitor aliniat cu Israelul, iar principalul consilier de politică externă al lui Trump, secretarul de stat Marco Rubio, este un susţinător al unei linii dure faţă de Iran.

Marii donatori pro-Israel care au contribuit la finanţarea campaniei lui Trump, precum Miriam Adelson, vor exercita probabil şi ei presiuni contrare vocilor America First din mişcarea trumpistă.

„Aceştia sunt factori extrem de importanţi, dar cred că este important de înţeles că acţionează în ambele sensuri. Alegătorii nu vor acest lucru. Donatorii – cel puţin un număr mare dintre ei – îl vor. Iar la alegerile de la jumătatea mandatului [din noiembrie 2026], acestea vor fi două presiuni opuse, din partea a două grupuri despre care Trump crede că are nevoie”, a spus Parsi despre calculele interne privind un război cu Iranul.

Toossi a spus că calculele politice privind un război cu Iranul sunt mai relevante acum decât în iunie, deoarece ne apropiem de alegerile din 2026, care vor decide cine controlează Congresul.

„Popularitatea lui Trump este foarte scăzută acum, din cauza crizei costului vieţii şi a fisurilor din tabăra conservatoare pe tema politicii externe. Aşa că toţi aceşti factori limitează capacitatea lui Trump de a intra într-un război major”, a declarat el.

Riscul escaladării

Trump a putut revendica o victorie după loviturile americane din iunie. A sprijinit Israelul, a afectat programul nuclear iranian şi şi-a păstrat baza intactă, fără a atrage SUA într-un conflict prelungit.

După un atac cu rachete iraniene asupra unei baze americane din Qatar, care nu a provocat victime americane, Trump a anunţat o încetare a focului pentru a pune capăt războiului după 12 zile.

Însă analiştii avertizează că un al doilea val de bombardamente asupra Iranului ar putea fi mult mai greu de oprit.

Parsi a spus că reţinerea arătată de Iran în iunie este puţin probabil să se repete, deoarece refuzul Teheranului de a escalada a fost perceput ca slăbiciune de lumea occidentală.

„Răspunsul iranian ar fi mult mai dur, mult mai rapid, pentru că iranienii înţeleg că, dacă nu ripostează puternic şi nu elimină percepţia că Iranul este o ţară pe care o poţi bombarda la fiecare şase luni, atunci Iranul va deveni o ţară pe care Israelul o va bombarda la fiecare şase luni”, a spus el.

Parsi a avertizat că Israelul ar putea începe să atace Iranul unilateral şi să se bazeze pe sistemele de apărare aeriană americane din regiune pentru a veni în ajutor, atrăgând treptat SUA în conflict.

El a spus că Trump trebuie să oprească Israelul de la bun început.

„Dacă nu vor ca Israelul să înceapă acel război, îi spui Israelului: «Nu începe acel război. Iar noi suntem complet în afara lui». Aceasta ar fi poziţia America First”, a spus el.

Parsi a invocat Strategia Naţională de Securitate a lui Trump, care afirmă că „motivul istoric pentru care Washingtonul s-a concentrat asupra Orientului Mijlociu va dispărea” pe măsură ce regiunea se îndreaptă spre mai multă cooperare şi mai puţin conflict.

„Ei bine, atunci să dispară. Atâtea administraţii la rând au spus ceva de acest gen, fie în cadrul NSS, fie în afara lui. Atunci faceţi-o”, a spus Parsi.