Netanyahu îi cere lui Obama bombe antibunker şi avioane-cisternă
După decisiva reuniune - denumită summitul Iranului - de la Washington dintre Barack Obama şi Benjamin Netanyahu, premierul israelian s-a întors în Israel înconjurat de un val de supoziţii şi declaraţii privind un posibil atac asupra programului nuclear iranian, notează joi ziarul El Mundo. 'Acum trebuie să ne reunim, să digerăm şi să analizăm conştiincios ceea ce ne-au spus SUA. Apoi vom decide', a declarat consilierul israelian pe teme de securitate naţională, Yaacov Amidror, care nici nu a dezminţit nici nu a confirmat o solicitare extrem de importantă făcută de Netanyahu aliatului său: vânzarea unor puternice bombe antibunker GBU-28 şi a unor moderne avioane-cisternă.
Potrivit unei surse de la Casa Albă, citată de mass-media israeliene, Obama 'va studia în mod pozitiv cererea'. Senzaţia este că se va ajunge la vânzarea arsenalului solicitat, chestiune pe care o vor trata ministrul apărării, Leon Panetta şi omologul său israelian, Ehud Barak. 'Nu obişnuim să vorbim, despre armele noastre şi despre ceea ce cerem, sau nu, SUA', a răspuns evaziv Amidror. Sunt două instrumente de bază pentru ca forţa aeriană israeliană să lovească în mod semnificativ instalaţiile nucleare iraniene, în primul rând din cauza distanţei dintre cele două ţări.
'Alimentarea cu combustibil aer-aer va fi critică. Avioanele de vânătoare israeliene nu trebuie doar să intre şi să iasă din spaţiul aerian iranian; dar şi să aibă suficient combustibil pentru a lovi ţintele şi a acoperi orice neajuns intervenit în misiune', a explicat expertul militar Douglas Barrie într-un raport recent. Israelul deţine mai multe avioane-cisternă, bazate pe structura aparatului Boeing 707, dar teoretic nu sunt suficiente în faţa unei operaţiuni de asemenea anvergură ca timp, distanţă şi opoziţie. În ce priveşte mai vechea solicitare israeliană de a cumpăra bombe GBU- 28, serviciile secrete ale mai multor ţări sunt de părere că Iranul şi-a accelerat programul de îmbogăţire a uraniului în fabrici ultraprotejate şi subterane, precum cea de la Fordow, în apropiere de oraşul Qom. Potrivit Teheranului, programul are scopuri paşnice şi civile.
Merită subliniat faptul că fost preşedinte George W Bush cel care a refuzat vânzarea de astfel de bombe, în faţa cererii premierului de atunci Ehud Olmert. În timpul mandatului lui Obama, vânzarea de bombe GBU-28 a fost discutată în repetate rânduri iar acum este posibil să fie onorată. Deşi pare un paradox pare să fie 'o bomboană' prezidenţială în plus pentru ca Netanyahu să nu lanseze un atac în următoarele luni. În acest fel unul a cumpărat bombe antibunker, iar celălalt, timp.
Totuşi şeful guvernului israelian a reuşit să obţină un angajament mai mare al SUA împotriva programului nuclear iranian. 'Netanyahu l-a convins pe Obama de necesitatea de reduce contactele la nivel bilateral şi a evita ca Iranul să câştige timp pentru a-şi completa proiectul', a dezvăluit o sursă israeliană ziarului Maariv. Netanyahu nu a primit lumină roşie împotriva unui atac militar, dar nici undă verde. 'Nu am fost la Washington pentru a ni se impune linii roşii şi nici pentru a cere undă verde pentru un atac', susţine Amidror.
După avertismentele lui Obama faţă de consecinţele (umane, militare, politice, economice) ale unui atac care s-ar putea solda cu un război regional, purtătorii de cuvânt ai lui Netanyahu remarcă un mesaj transmis de acesta liderului de la Casa Albă: 'Se vorbeşte mult despre ceea ce ar presupune un atac asupra instalaţiilor iraniene, dar ar trebui să se aibă în vedere şi uriaşul preţ pe care l-ar avea faptul ca Iranul să deţină bomba atomică'. În conversaţiile sale cu Obama şi Panetta, Netanyahu a afirmat inclusiv că 'un atac cu rachete iraniene asupra Tel Aviv-ului ar fi un preţ mai mic, decât ceea ce ar presupune ameninţarea unui Iran nuclear'.
