NATO propune un fond de 100 de miliarde USD pentru Ucraina, dar Ungaria promite iar să bage beţe în roate

Membrii NATO au fost de acord să înceapă să planifice un sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina, acesta fiind cel mai recent indicator care asigură atât escaladarea conflictului cu Rusia, cât şi faptul că războiul va continua, probabil, încă mulţi ani de acum încolo.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că aliaţii au "convenit să avanseze cu planificarea unui rol mai mare al NATO în coordonarea asistenţei şi instruirii în domeniul securităţii". Dar va fi în continuare o bătălie grea pentru a atrage la bord unii dintre membrii "dificili".

El a mai spus că guvernul şi armata Ucrainei au încă "nevoi urgente" şi că "orice întârziere în acordarea de sprijin are consecinţe pe câmpul de luptă chiar în momentul în care vorbim".

"Trebuie să asigurăm Ucrainei o asistenţă de securitate fiabilă şi previzibilă pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţiile voluntare şi mai mult pe angajamentele NATO, mai puţin pe oferte pe termen scurt şi mai mult pe angajamente multianuale. Motivul pentru care facem acest lucru este situaţia de pe câmpul de luptă din Ucraina. Este serioasă [...] Vedem cum Rusia forţează şi vedem cum încearcă să câştige acest război doar aşteptându-ne", a declarat Stoltenberg.

Afirmaţiile lui Stoltenberg vin la o zi după ce a anunţat un fond de 100 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru Ucraina, pe care l-a prezentat ulterior miniştrilor de Externe din Alianţă, în timpul întâlnirii de miercuri.

Acesta este menit atât pentru a reduce decalajul după ce suma de 60 de miliarde de dolari propusă de Biden a fost blocată de republicanii din Congresul SUA, cât şi în aşteptarea unei posibile victorii a lui Trump după noiembrie.

Stoltenberg a declarat că o decizie finală cu privire la fondul de 100 de miliarde de dolari va fi luată la summitul din iulie al liderilor statelor membre NATO; cu toate acestea, marele obstacol va fi obţinerea consensului necesar în rândul celor 32 de membri.

Ungaria şi-a anunţat deja "opoziţia faţă de creşterea rolului de coordonare al NATO în ceea ce priveşte livrările de arme şi antrenarea forţelor ucrainene, refuzând să participe la planificare, operaţiuni sau finanţare", potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.

Astfel, Bruxelles-ul se află în faţa unei noi lupte cu statul membru ungar condus de Viktor Orban, care a promis în repetate rânduri să respingă orice măsură care ar putea deschide calea escaladării către al treilea război mondial cu Rusia.

Dar Stoltenberg încearcă deja să calmeze temerile Budapestei şi să o aducă la bord.

"Ceea ce discutăm nu este o prezenţă de luptă a NATO în Ucraina. Discutăm despre cum putem coordona şi oferi sprijin din afara Ucrainei către Ucraina, aşa cum fac aliaţii NATO. Iar acum, când iniţiem planificarea, sunt sigur că putem aborda şi îngrijorările pe care le-a ridicat Ungaria şi să găsim o cale prin care putem ajunge la un consens", a declarat Stoltenberg.