NATO desfăşoară exerciţii de război în Arctica, punând accent pe pregătirea civililor
NATO a început luni exerciţiile sale bienale în Arctica, punând mai mult accent de această dată pe rolul civililor în sprijinirea armatei, într-un moment de tensiuni ridicate din cauza presiunii preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei de la un alt membru NATO, Danemarca.
Exerciţiile, denumite Cold Response, se concentrează pe apărarea alianţei în Arctica europeană, unde membrii NATO Norvegia şi Finlanda au frontieră cu Rusia, şi se vor desfăşura în perioada 9–19 martie.
Exerciţiul face acum parte din Arctic Sentry, misiunea NATO de consolidare a prezenţei sale în regiunea polară, lansată pentru a detensiona tensiunile cu Trump legate de Groenlanda, transmite Reuters.
Trump insistă că SUA are nevoie de Groenlanda pentru a contracara ameninţările reprezentate de interesele ruse şi chineze în Arctica şi că Danemarca nu îi poate asigura securitatea. Guvernele Danemarcei şi Groenlandei spun că insula nu este de vânzare.
Anul acesta, aproximativ 25.000 de militari din circa 14 ţări – inclusiv SUA şi Danemarca – vor participa la Cold Response, în principal în nordul Norvegiei şi al Finlandei.
Se aşteaptă ca SUA să aibă aproximativ 4.000 de militari prezenţi.
Înaintea exerciţiului, armata americană a retras un escadron de avioane de luptă F-35 din cadrul exerciţiului. Aceasta a refuzat să spună dacă războiul din Orientul Mijlociu a jucat un rol în decizie.
„Armata SUA este o forţă desfăşurată la nivel global şi nu este neobişnuit ca unităţile să fie realocate sau redistribuite dinamic dintr-o varietate de motive”, a declarat un purtător de cuvânt al U.S. Marine Corps Forces Europe.
Accent pe pregătirea civililor
Norvegia a declarat anul 2026 drept anul „apărării totale”, care pune accent pe creşterea pregătirii civililor, a companiilor şi a instituţiilor publice pentru a face faţă războiului şi altor catastrofe, cea mai recentă măsură a unei ţări nordice de a consolida pregătirea civilă.
„Vrem ca armata noastră să îşi facă treaba de a apăra ţara. Pentru a face asta, depindem complet de faptul ca majoritatea aspectelor societăţii să funcţioneze normal.
Aceasta este, de asemenea, o oportunitate de a exersa în mod specific modul în care civilii pot oferi sprijin direct efortului militar, de exemplu prin serviciile medicale care tratează un număr mai mare de soldaţi răniţi, norvegieni sau din forţele aliate, decât de obicei”, a declarat pentru Reuters general-maior Lars Lervik, şeful armatei norvegiene.
Joi, armata va desfăşura un scenariu care testează capacitatea spitalelor din nordul Norvegiei de a trata un număr mare de victime transportate de pe o linie imaginară a frontului din Finlanda.
