Mobilizare înainte de alegeri la Chişinău: La 1 decembrie ar putea începe o iarnă fără de sfârşit

Mii de mesaje de susţinere sunt postate pe internet în aceste zile în cadrul campaniei 'Fă un bine ţării pe 30 noiembrie', lansată de societatea civilă de la Chişinău pentru a susţine un vot proeuropean în alegerile parlamentare din Republica Moldova, relatează Unimedia.md.

Acestei iniţiative i s-a alăturat şi cunoscutul jurnalist moldovean Vasile Botnaru, de la postul de radio Europa Liberă. 'Voi zice scurt: pe 1 decembrie s-ar putea să înceapă o iarnă fără de sfârşit, un fel de hibernare din care te miri dacă vor ieşi câteva generaţii. Cine vrea şi se simte obligat să împiedice aceasta are la îndemână buletinul de vot. Ne vedem la secţiile de votare în ziua de 30 noiembrie', îndeamnă el, într-o înregistrare video pe pagina sa de Facebook.

La 30 noiembrie, moldovenii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege parlamentul, care urmează să formeze noul guvern. În cursă s-au înscris 23 de partide şi trei independenţi, iar recentele sondaje de opinie relevă o largă polarizare a electoratului în ceea ce priveşte orientarea externă a Republicii Moldova.

Dacă o parte importantă a populaţiei doreşte ca Republica Moldova să meargă în continuare pe drumul european, alta, dimpotrivă, respinge această alegere, pronunţându-se pentru aderarea la spaţiul eurasiatic, împreună cu Rusia.

Această divizare între susţinătorii orientărilor spre Est şi Vest induce un grad mare de imprevizibil cu privire la direcţia pe care o va urma noua guvernare de la Chişinău, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, opinează analişti de peste Prut.

Dacă efectele pozitive ale asocierii la Uniunea Europeană întârzie să se producă la nivelul întregii societăţi, urmările negative ale sancţiunilor aplicate de Federaţia Rusă la produsele tradiţionale de export au determinat în mare parte reacţii dure împotriva actualei coaliţii proeuropene aflate la guvernare, apreciază istoricul Gheorghe Cojocaru într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. Astfel, partidele proeuropene, în prezent la guvernare, vor deconta toate aceste efecte, spune el.

În condiţiile acestei polarizări categorice şi a avantajelor asocierii la UE insuficient mediatizate în mediul rural, care a fost cel mai afectat de embargourile ruse, istoricul moldovean consideră că unul din factorii determinaţi la viitorul scrutin ar putea fi diaspora moldoveană din Occident, ' cei plecaţi în afară, în special, cetăţenii cu drept de vot stabiliţi în ţările europene'. 'Recentele alegeri prezidenţiale din România au arătat ce forţă de convingere are diaspora şi ce efecte surprinzătoare poate produce includerea şi participarea acesteia la procesul electoral', a lansat el.

Potrivit celui mai recent sondaj, şase partide au şanse să acceadă în noul parlament. Principal oponent al proeuropenilor, Partidului Comuniştilor este cotat cu 21% din voturi, la egalitate cu Partidul Liberal-Democrat (21%) în rândul alegătorilor decişi (care reprezintă 66% din totalul răspunsurilor). Pe poziţia a treia se situează Partidul Democrat cu 18%, pe locul patru - Partidul 'Patria' cu 12%, conform Barometrului de opinie publică, un sondaj de referinţă în Republica Moldova. Partidul Liberal şi Partidul Socialist acumulează câte 10% din voturi fiecare.