Ministrul de Externe s-a întâlnit cu omologul ungar la MAE
alte articole
Într-o conferinţa de presă susţinută luni la MAE alături de Titus Corlăţean, ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a declarat că dacă cineva doreşte să arboreze în spatele său, lângă steagurile României, Ungariei şi UE, drapelul secuiesc, nu are nimic împotrivă, menţionând că în ţara sa sunt localităţi unde flutură steaguri româneşti.
"Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea sa îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l sa îl pună. Cred că dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naţionale româneşti. Eu nu am nicio probemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru ca acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă", a declarat Martonyi.
În discursul său, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a subliniat că, dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe "canalul politico-diplomatic" şi acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.
"Ceea ce este important este să discutăm cum să gestionăm prin canalul politico-diplomatic astfel de situaţii şi să explicăm dacă există interpretări diferite faptul că în speţă nu este vorba de a împiedica asumarea unei identităţi naţională, asumarea unor simbolistici, dar acestea trebuie să se facă în interiorul cadrului legislativ pe care îl are un stat sau altul", a declarat ministrul român.
Titus Corlăţean a precizat că i-a prezentat lui Martonyi în întâlnirea de luni o analiză asupra legislaţiei româneşti în domeniu.
"Şi i-am prezentat şi o analiză juridică a legislaţiei româneşti pentru a ajuta partea ungară să înţeleagă toate nuanţele şi toate aspectele legislative care sunt importante atunci când avem exigenţa, între altele, a respectării legii româneşti", a mai precizat ministrul român.