Medievalul Braşov (video)

Medievalul Braşov

Braşov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia municipiului Braşov era, în anul 2009, de 278.003 locuitori.

Oraşul se află în partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali, pe cursul mijlociu al Oltului, străbătut de meridianul 25⁰ longitudine estică şi de paralela 460 latitudine nordică. La nord: Judeţele Harghita şi Mureş, la est: Judeţele Buzău şi Covasna, la vest: Judeţul Sibiu, la sud: Judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.

Braşov, o aşezare cu atmosferă medievală, ce conservă multe clădiri de epocă, situată la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei ţări româneşti, în depresiunea omonimă, la 520 - 650 m altitudine, la poalele masivului Tâmpa, însemnând şi locul festivalului Cerbul De Aur. Alte oraşe: Codlea, Făgăraş, Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zârneşti.

Municipiul Braşov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive.

Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţine aproape în fiecare an în centrul oraşului.

Relieful este variat şi se desfăşoară pe trei trepte majore: a munţilor (celor mai înalţi din ţară care include versantul nordic al Munţilor Făgăraş şi prelungirile masivelor Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Ciucaş şi Bârsei (Piatra Mare şi Postăvarul) şi a munţilor scunzi, „clăbucetelor”, Întorsura Buzăului, Dârste, Codlea, Persani), a depresiunilor Braşovului, Fagarasului, şi culmilor deluroase, sud-estul Podişului Hârtibaciului.

Clima este temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vânturi din direcţia vest, nord-vest. Temperatura medie anuală este între -2,5⁰C şi 8,2⁰C, în ianuarie de -4 - -10⁰C iar în iulie 6 - 18⁰C.

Atracţii turistice

Munţi

• Munţii Făgăraş (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m, cea mai mare altitudine din România), oferă călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8 - 9 luni pe an.
• Munţii Piatra Craiului, care atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte în altă parte pe glob.
• Munţii Bucegi (cu vf. Omu de 2.505 m), cel mai „bătut” masiv din Carpaţii României, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane fiind abordabili în orice anotimp de aproape toate categoriile de turişti.
• Munţii Ciucaş, un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi prin atmosfera de linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii prielnice turismului montan.
• Stâncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate „Tigăile Ciucaşului”, „Babele la Sfat”, „Sfinxul Bratocei”. Culoarul Rucăr - Bran, între Munţii Piatra Craiului şi Bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase dar şi satisfacţia cea mai de preţ în ceea ce priveşte traversarea lor.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

• Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, rezervaţie floristică în Depresiunea Fagarasului (lângă comuna Şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la sfârşitul lui mai, reprezintă una din splendorile României, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii.
• Pădurea Bogăţii, rezervaţie forestieră în Munţii Persani, (între Hoghiz şi Măieruş, pe 17 km) formată în special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind însă şi teren de vânătoare cu regim de rezervaţie.
• Bazaltele de la Racoş, rezervaţie geologică în vestul munţilor Persani, lângă Rupea, (pe DN Braşov - Sighişoara), cuprinde spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice.
• Mlaştina de la Harman, rezervaţie botanică (la 18 km nord-est de Braşov), adăposteşte floră şi faună rară cu numeroase relicte glaciare. Aici cresc şi plante carnivore.
• Purcăreni, rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii Întorsurii, (la 6 km de Satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee.
• Punctul fosilifer Ormeniş, rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Persani, cunoscută pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului superior.

Staţiuni turistice

Poiana Braşov, staţiune turistică climaterică modernă a sporturilor de iarnă, de interes naţional şi internaţional, la poalele Muntelui Postăvaru (la 1.030 m altitudine, la 12 km de Braşov şi la 190 km de Bucureşti), solicitată de amatorii de schi. Stratul de zăpadă de pe Muntele Postăvaru se menţine timp de 4-5 luni pe an.

Este un important punct de plecare în excursii pe munţii din jur care sunt uşor accesibili. Aici se organizează serbări, carnavaluri, diverse alte manifestări de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectantă, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilităţi de agrement îi conferă valenţele unei staţiuni ce se ridică la standardele internaţionale.

Vestigii istorice

• Cetatea Braşovului din Braşov a cărei construcţie a început în 1395 la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg. La acea vreme a fost cea mai puternică cetate din Transilvania.
• Cetatea Fagarasului din Făgăraş, pe ruinele unei vechi cetăţi de lemn (sec. XV) a cunoscut o mare strălucire servind în repetate rânduri ca reşedinţă princiară. Aici şi-a adăpostit domnitorul Mihai Viteazul familia în timpul luptelor din 1599 - 1600. Se păstrează şi azi în centrul oraşului.
• Cetatea Feldioara din Feldioara (la 21 km nord de Braşov pe DN 13), ridicată de cavalerii teutoni între 1211 - 1225 (cetatea Merienburg) şi apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi doar ruine).
• Cetatea Prejmer (sec. XV), cu ziduri groase de 3- 4 m, în interior având aproape 300 de camere dispuse în mai multe etaje.
• Bastionul Ţesătorilor din Braşov (1421 - 1573), cel mai bine păstrat dintre bastioanele cetăţii, considerat ca o construcţie unică de acest gen din ţară. Azi adăposteşte muzeul „Cetatea Braşovului”.
• Castelul Bran (la 22 km de Predeal), remarcabil monument de arhitectură construit între 1377 - 1382, pe o stâncă de 60 m, îndeplinea funcţii militare şi funcţiile unui punct de vamă. Deşi a suferit numeroase transformări, această fortăreaţă impunătoare mai păstrează elemente ale stilului gotic original. Astăzi găzduieşte un muzeu de artă feudală (arme şi mobilier de epocă, trofee de vânătoare). Prin atmosfera medievală autentică pe care o degajă, este asociat cu celebra legendă a vampirului Dracula (ce-şi are obârşia în Evul Mediu transilvănean).
• Castelul de la Sâmbăta de Sus, (la 20 km sud-vest de Făgăraş), ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), astăzi doar ruine. Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit de baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1770).

Alte vestigii istorice:

• Castrul roman Cumidava de la Râşnov, azi doar ruine;
• Castrul roman Pons Vetus de la Hoghiz, azi doar ruine;
• Cetatea Cohalului de la Rupea (sec. XII), a rezistat invaziei tătăreşti din 1241;
• Cetatea Breaza (sec. XIII), atribuită lui Negru Vodă;
• Cetatea ţărănească de la Râşnov (sec. XIV);
• Cetatea Codlea (1432), înălţată de puternice bresle de meşteşugari;
• Poarta Ecaterina din Braşov (1559), construită în stilul Renaşterii;
• Bastionul Fierarilor din Braşov;
• Turnul Negru din Braşov;
• Turnul Alb din Braşov;
• Castelul Haller de la Hoghiz (1553);
• Castel feudal de la Racoş (1625);

Edificii culturale

• Casa Sfatului din Braşov, în plin centru al oraşului o clădire monumentală menţionată în 1420. Turnul, înalt de 58 m, care domină piaţa, a fost construit între 1525 - 1428. Astăzi adăposteşte Muzeul judeţean.
• Muzeul primei şcoli româneşti din Braşov, adăpostit în clădirea vechii şcoli româneşti (amintită în documente în 1495).
• La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată în limba română (1559).
• Arhiva complexului muzeal păstrează tezaurul unor valori ce întregesc imaginea nepreţuită a tradiţiilor noaste de cultură.

Monumente şi statui

Statuia lui Johannes Honterus din Braşov, mare iluminist şi umanist sas, originar din Braşov (1498 - 1549). În 1530 a publicat o descriere a lumii, unul dintre cele mai solicitate manuale se geografie şi astronomie din acea vreme, iar în 1533 înfiinţează la Braşov prima tipografie din Transilvania.

Sursa: www.ghidulturistic.ro