Mark Zuckerberg, chemat în instanţă de un tribunal din Iran pentru încălcarea dreptului la intimitate
Un tribunal iranian l-a chemat în judecată pe Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook - reţea socială blocată în Iran dar la care au cont milioane de iranieni - pentru a răspunde în faţa infracţiunii de atingere adusă intimităţii.
Potrivit ziarului La Vanguardia, un tribunal conservator din provincia Fars (sud) l-a convocat pe Zuckerberg pentru a depune mărturie într-o anchetă privind mai multe denunţuri depuse de iranieni pentru încălcarea dreptului la intimitate, a informat agenţia iraniană ISNA. Ruhollah Momen-Nasab, directorul adjunct al diviziei Internet din cadrul Ministerului Culturii şi Îndrumării Islamice din Iran, a declarat că Zuckerberg va trebui să se apere de acuzaţiile potrivit cărora aplicaţiile Whatsapp şi Instagram, din proprietatea Facebook, au încălcat dreptul la intimitate al mai multor reclamanţi.
'În baza ordinului judecătoresc, preşedintele sionist al Facebook (aluzie la originea evreiască a lui Zuckerberg), sau avocatul său, trebuie să se prezinte în faţa curţii pentru a se apăra sau a oferi compensaţii pentru daunele pricinuite. Aceasta este practica obişnuită în întreaga lume', notează Nasab. El a informat de asemenea că tribunalul din Fars a ordonat ca cele două aplicaţii Whatsapp şi Instagram să fie blocate, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat.
Săptămâna trecută, justiţia iraniană a ordonat blocarea Instagram, reţeaua de schimb de fotografii, tot pentru presupusa violare a intimităţii pe care o presupune. Decizia, încă neaplicată, a fost primită cu critici dure în blogosfera iraniană, care a popularizat hashtagul - #IranNetFreedom - pentru a cere mai multă libertate pentru Internet în Republica Islamică.
În luna aprilie, Comitetul iranian pentru Infracţiuni pe Internet a ordonat blocarea aplicaţiei de mesagerie mobilă Whatsapp, pentru relaţia sa cu Facebook. Această reţea socială a fost interzisă în Iran după protestele populare faţă de controversata realegere a preşedintelui Mahmud Ahmadinejad în 2009, însă milioane de iranieni s-au folosit de programe pentru a dejuca cenzura.
Preşedintele iranian, Hassan Rohani, care s-a declarat adeptul unei mai mari libertăţi a Internetului, a contrazis la începutul acestei luni decizia Comitetul pentru Infracţiuni pe Internet şi a ordonat să nu fie aplicată blocarea Whatsapp. Iranul împiedică accesul la zeci de aplicaţii şi la circa 5 milioane de pagini web. Cu toate acestea, utilizatorii folosesc programe antifiltre VPN sau navigatori siguri care furnizează o nouă adresă de IP.
Mulţi membri ai guvernului Rohani, precum ministrul de externe, Mohammad Javad Zarif, sau ministrul culturii, Ali Janati, nu respectă indicaţiile conservatorilor şi au conturi deschise pe Facebook sau Twitter.