Maia Sandu de la Bruxelles: Am solicitat UE să se implice, inclusiv prin condiţionalităţi politice

Prezentă la Bruxelles unde în aceste zile are loc cel de-al cincilea summit al Parteneriatului estic, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a participat la o întâlnire a liderilor Partidului Popular European, una dintre principalele forţe politice europene, unde a fost adoptată o declaraţie privind viitorul formulei de cooperare dintre Uniunea Europeană şi mai multe foste republici sovietice.

„Mă bucură faptul că Uniunea Europeană nu renunţă la ţările din această regiune, chiar dacă este o regiune dificilă. Asta înseamnă că riscurile să rămânem într-o zonă gri nu sunt atât de mari şi ştim cine-şi doreşte ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia să rămână într-o zonă gri. Rusia îşi doreşte acest lucru, dar şi-l doresc şi anumiţi politicieni locali, cărora le place să primească bani de la Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp să poată să stabilească ei regulile de joc, aşa cum le convine”, a declarat liderul PAS în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, chiar de la Bruxelles.

Potrivit liderului PAS, este îmbucurător faptul că UE continuă să ia în considerare posibilitatea aderării la Uniunea energetică, la Uniunea vamală a Uniunii Europene, chiar şi la zona Schengen. În cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre un trust fund care să facă investiţii publice şi private, şi explicit despre necesitatea exercitării presiunii asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele din ţările în care este implicată Rusia. În urma discuţiilor, Sandu a constat semnale foarte clare că se poate merge mai departe, fiind nevoie doar să se demonstreze angajament faţă de valorile europene, lucru pus, evident în seama guvernărilor.

„Am reiterat faptul că Uniunea Europeană este cel mai important partener al nostru, al cetăţenilor, atunci când vine vorba de apărarea democraţiei şi a drepturilor omului şi că contăm în continuare pe sprijinul Uniunii Europene. Am solicitat Uniunii Europene să se implice, inclusiv prin condiţionalităţi politice, atunci când e vorba de progrese suficiente în direcţia combaterii corupţiei; am indicat că un element important pe care ar trebui să se focalizeze Uniunea Europeană este modul în care se finanţează partidele politice, pentru că de aici începe corupţia, atunci când oameni care au adunat pe căi ilegale sume mari de bani ajung să facă politică, iar după aceea ajung să guverneze ţări, de acolo porneşte corupţia şi ea nu are cum să se oprească atunci când aceşti oameni ajung la guvernare”, a explicat preşedintele PAS.

Menţionăm că Moldova ar fi avut aşteptări mult mai mari de la acest summit, şi nu numai Moldova, dar şi Ucraina, şi Georgia şi-au dorit ca declaraţia finală a summitului să includă perspectiva clară de aderare la Uniunea Europeană, fapt ce nu se regăseşte în proiectul declaraţiei. În context, guvernarea de la Chişinău a afirmat că Uniunea Europeană ezită să vorbească despre aderare din cauza problemelor interne cu care se confruntă Uniunea Europeană.

În context, Maia Sandu a specificat că este adevărat că nu există consens în Uniunea Europeană cu privire la perspectiva de aderare a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei, „dar cel mai important lucru ţine de temele de acasă”.

„Am asistat la discuţii clare, când oficialii europeni spun că, dacă ţările s-ar mişca rapid în direcţia Uniunii Europene în sensul în care ar implementa standardele şi ar demonstra angajament clar faţă de cerinţele Uniunii Europene, atunci discuţiile ar fi altfel, pentru că în momentul în care o ţară s-ar apropia în realitate, nu doar în teorie şi prin discurs de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, atunci şi opoziţia în interiorul Uniunii Europene ar fi mai mică. Deci, cele mai multe lucruri acum depind de noi şi, în special, de cei care sunt la guvernare în aceste ţări”, a conchis Maia Sandu.

În ceea ce priveşte condiţionalităţile impuse Republicii Moldova de către UE pentru a putea beneficia de prima tranşă din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro, Sandu a menţionat că Uniunea Europeană pe de o parte, vrea să încurajeze Moldova să continue reformele, dar pe de altă parte, vrea să fie corectă şi în raport atât cu moldovenii cât şi cu cetăţenii propriilor ţări care contribuie la acest sprijin.