“Lumea este ţinută ostatică de mafia petrolului”, afirmă ministrul Mediului din Panama la COP 31

Lumea este “ţinută ostatică de mafia petrolului” şi pare incapabilă să se elibereze, a avertizat ministrul mediului din Panama, în contextul în care problemele cheie au rămas nerezolvate în ultimele zile ale summitului climatic COP31 al ONU, desfăşurat în staţiunea turcă Antalya.
“Suntem îndrăgostiţi de răpitorii noştri”, a declarat ministrul mediului din Panama, Juan Carlos Navarro, în cadrul unei conferinţe de presă în care a anunţat că 30 de ţări s-au angajat să elaboreze un nou tratat privind combustibilii fosili, separat de procesul ONU. “Îi iubim pe cei din industria petrolieră. Nu putem trăi fără ei, iar ei sunt atât de isteţi încât ne-au convins că fac asta pentru binele nostru”, potrivit The Guardian.
Exprimând frustrarea împărtăşită de zeci de ţări în curs de dezvoltare şi de mii de activişti ai societăţii civile la aceste negocieri, el a adăugat: “Ne torturează pentru binele nostru, ne distrug planeta pentru binele nostru. Distrug natura ca să ne ajute şi ne cer o iubire neîmpărtăşită, nesfârşită, nelimitată, fără margini. Şi suntem atât de proşti încât le-o înghiţim”
Ţărilor s-au zbătut să rezolve o serie de probleme-cheie, precum recunoaşterea de către conferinţă a necesităţii “tranziţiei de la combustibilii fosili” şi modul de abordare a “depăşirii” temperaturilor globale peste pragul de 1,5 °C de încălzire vizat în Acordul de la Paris.
Preşedinţia australiană a negocierilor şi gazdele turce au convocat miercuri seara o reuniune “divan” a miniştrilor. Denumită după termenul folosit în Imperiul Otoman pentru a desemna un consiliu sau o adunare, scopul reuniunii a fost acela de a înregistra progrese în privinţa unui proiect revizuit al unui posibil rezultat şi de a găsi compromisuri cu privire la punctele de blocaj.
Deşi summitul a fost programat pe perioada 9-20 noiembrie, acesta a fost prelungit şi sâmbătă, în condiţiile în care existau în continuare diferenţe semnificative de opinie cu privire la aspecte precum finanţarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, modalităţile de asigurare a unei “tranziţii echitabile” către locuri de muncă în economia curată pentru lucrătorii din sectorul combustibililor fosili şi sprijinirea ţărilor sărace în adaptarea la impactul fenomenelor meteorologice extreme.
Prima versiune a unei “decizii-cadru”, publicată luni, conţinea 144 de puncte distincte, inclusiv câteva – precum “tranziţia de la combustibilii fosili” – pe care unele dintre cele aproape 200 de ţări participante la negocierile de două săptămâni le consideră controversate. Există îngrijorări că abordarea australiană de a include “totul” în proiectul de text ar putea duce la prelungirea negocierilor.
Mohamed Adow, directorul think tank-ului Power Shift Africa, a acuzat ţările bogate că oferă “firimituri” unui fond destinat ţărilor în curs de dezvoltare pentru a se adapta la fenomenele meteorologice extreme. Până în prezent au fost promise doar 50 de milioane de dolari, comparativ cu 135 de milioane de dolari anul trecut.
“Ţările bogate oferă firimituri fondului de adaptare, în timp ce blochează negocierile care ar trebui să asigure banii de care ţările au nevoie”, a spus el. “Ascultându-i pe miniştri cum laudă fondul de adaptare înainte de a oferi aproape nimic, nu poţi să nu te întrebi cum se aşteaptă ca acesta să îndeplinească rolul pe care îl consideră atât de important”.
A existat, de asemenea, nemulţumire faţă de “mecanismul de tranziţie justă”, care are scopul de a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se asigure că lucrătorii din industriile cu emisii ridicate de carbon pot fi recalificaţi sau sprijiniţi, în timp ce dezvoltă industriile verzi aflate la început de drum.
“Asistăm la paşi uriaşi înapoi în ceea ce priveşte finanţarea adaptării şi tranziţia justă, comparativ cu ediţiile anterioare ale COP”, a declarat Brandon Wu, directorul de politici şi campanii al organizaţiei caritabile ActionAid USA. “În ambele cazuri, blocajul este condus de UE”.
Irene Velez Torres, fosta ministră columbiană care a convocat în aprilie, la Santa Marta, discuţii privind eliminarea treptată a combustibililor fosili, a declarat că este îngrijorată de obiectivul de a genera 35% din energia finală din electricitate până în 2035, obiectiv care se consideră că beneficiază de sprijinul explicit al a cel puţin 60 de ţări şi de sprijinul tacit al altor ţări, inclusiv al Chinei. La fel ca mulţi activişti, ea ar dori să vadă prevederi care să garanteze că energia electrică provine din surse regenerabile.
Frustrate de ritmul lent al negocierilor ONU, unele ţări au folosit COP31 pentru a-şi promova propriile alternative. Columbia a schimbat guvernul de când Velez a convocat în aprilie discuţii privind “tranziţia de la combustibilii fosili”, dar procesul de la Santa Marta continuă, Tuvalu urmând să găzduiască următoarea reuniune.
Iniţiativă Tratatului de neproliferare a combustibililor fosili, cu 30 de membri, la evenimentul căreia a luat cuvântul Navarro, reprezintă o altă încercare de a crea o “Coaliţie a celor dispuşi” să elimine treptat combustibilii fosili, la fel ca şi Alianţa “Beyond Oil and Gas”.
Etiopia, care va găzdui reuniunea COP32 anul viitor, conduce un grup de ţări care doresc să meargă mai departe decât eliminarea treptată a combustibililor fosili. “Grupul emiţătorilor negativi” îşi propune să absoarbă mai mult carbon decât produce, prin utilizarea tehnologiei de captare a carbonului sau prin plantarea de copaci şi refacerea “rezervoarelor naturale de carbon”, precum zonele umede şi turbăriile.
“Reducerea drastică a emisiilor este esenţială, dar nu mai este suficientă”, a declarat Ani Dasgupta, preşedintele grupului de reflecţie World Resources Institute. “Trebuie, de asemenea, să extragem în mod activ carbonul din atmosferă, pentru a readuce temperaturile la un nivel mai scăzut”.
Samuel Addis Alemayehu, ambasadorul Etiopiei, a solicitat ajutor financiar pentru că ţările sărace să-şi poată duce la îndeplinire planurile. “Etiopia extinde soluţiile bazate pe natură [cum ar fi plantarea de copaci] şi solicită un sprijin sporit, finanţare adecvată şi acces la tehnologii care reduc emisiile”, a afirmat acesta.