Liiceanu, revoltat de comportamentul lui Iohannis: Dacă ajuns în fruntea ţării, nu poţi renunţa la viaţa şi interesele tale, stai naibii acasă

Scriitorul şi filosoful Gabriel Liiceanu l-a criticat în termeni duri miercuri, la Europa FM, pe preşedintele Klaus Iohannis.

Liiceanu a declarat că în textele recente lansate în spaţiul public de personalităţi publice, de artişti, jurnalişti privitoare la contextul politic actual, au fost folosiţi termeni duri la adresa şefului statului, precum ”trădător” sau ”ticălos”. La rândul său, scriitorul susţine că demersurile liderului de la Palatul Cotroceni denotă “un cinism uriaş sau un egoism uriaş”.

“Ce s-a întâmplat cu noi recent este îngrozitor de dureros, pentru că nu merităm. După ce am trăit 45 de ani de atomizare totală a societăţii în care nimănui nu îi mai păsa decât de el însuşi, trebuia să supravieţuiască. Convieţuirea noastră era bazată pe delaţiune, pe minciună, pe a gândi un lucru şi a spune altul, ne-au făcut pulbere, moral vorbind. Şi atunci, mulţi dintre noi care am realizat lucrul ăsta, dar nu foarte mulţi, că merităm să ne redresăm ca popor după aventura sinistră a comunismului”, a declarat filozoful.

Întrebat cum îl mai priveşte pe preşedintele Iohannis în conjunctura politică actuală, Gabriel Liiceanu a replicat:

“În general, în ultima vreme, cuvintele care au apărut în legătură cu el sunt teribile. Am citit texte, unele scrise de personalităţi publice, de artişti, jurnalişti care folosesc cuvinte precum ‘trădător’, ‘ticălos’ etc. Este un personaj care ridică întrebări acute în jurul lui. Ce l-a făcut să se poarte aşa? Ce l-a făcut să ne promită un lucru? Ce ne-a făcut să îl alegem cu speranţa că prin el România va intra pe alt drum, să ne pomenim exact în punctul de care voiserăm să ne despărţim: Ponta, USL. Şi în loc de asta ne-am pomenit exact în locul ăsta, după ce spui vreme de ani de zile, ‘niciodată, câtă vreme eu… PSD-ul nu va mai fi…’ şi pe urmă.."

Liiceanu a adăugat că în mintea sa cel puţin, apare o întrebare în legătură cu Klaus Iohannis şi anume: "Dacă lucrurile acestea au fost gândite ca la un mare jucător de şah, cu mişcări calculate pentru a ajunge în punctul voit, dar pe o cale ocolită şi pe care ceilalţi nu o vor ghici în toate meandrele ei. Aşadar, dacă aceste etape intermediare prin care am fost păcăliţi, la nivelul unei naţii, au fost gândite de la început sau au fost făcute dintr-o minte brambura? […] Eu nu pot să intru în culisele minţii unui om, cred însă un singur lucru: este imposibil să nu ştii că o mare parte din populaţia României a investit nişte speranţe în tine şi totodată ştii că ai puterea supremă de fapt […] şi atunci când nu-ţi foloseşti puterea supremă pentru aceste speranţe, singura explicaţie rămâne asta: un cinism uriaş sau un egoism uriaş – ‘nu îmi pasă de nimeni pe lume în afară de mine, de mine, preşedintele actual al României. Nu îmi pasă de voi’”.

Totodată, renumitul scriitor a susţinut că în mintea sa, “cutremurată romantic”, îşi spune că “cea mai mare bucurie pe care poate să o aibă un om având puterea este să facă bine”.

“Ce minune să faci bine în jurul tău! Mai mult, când ajungi în fruntea unei ţări şi când ai funcţia supremă, viaţa ta nu mai contează, în niciun sens. Dacă e cazul să ţi-o dai, ţi-o dai fără să clipeşti. […] În vremea în care omenirea cunoştea cultul eroului, comandantul unei oşti intră primul în luptă şi putea să cadă primul. Deci când intri într-un joc de genul ăsta îţi pui viaţa la bătaie la propriu. În al doilea rând, viaţa ta nu mai contează în sensul că interesele tale nu mai fac doi bani, ci numai interesele celorlalţi. Dacă nu poţi face aceste două lucruri romantico-idealiste, stai naibii acasă. Nu te băga pe o scenă în care e nevoie de oameni excepţionali”, a afirmat Gabriel Liiceanu.