Lagarde pleacă înainte de termen de la şefia Băncii Centrale Europene: "Vreau să am libertatea de a vorbi"

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat joi că demisionează înainte de încheierea mandatului deoarece îşi doreşte libertatea de a se exprima asupra unor subiecte care depăşesc sfera politicii monetare, argumentând că nu mai poate rămâne neutră în actualul climat politic.

„Vreau să am libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare şi libertatea de a mă implica în chestiuni care nu ţin de politica monetară”, a declarat Lagarde într-o conferinţă de presă la sediul BCE din Frankfurt, potrivit dpa.

Christine Lagarde a spus că nu există niciodată un moment potrivit pentru a pleca, dar că situaţia actuală îi îngreunează menţinerea neutralităţii cerute unui bancher central.

„Mă interesează adevărul şi văd că adevărul este foarte adesea denaturat, contrazis prin prezentări înşelătoare”, a spus ea, fără să precizeze la ce sau la cine se referea.

Anterior, joi, BCE anunţase că Lagarde va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte ca mandatul său de opt ani să se încheie, la sfârşitul lunii octombrie.

Banca a precizat că Lagarde i-a informat pe membrii Consiliului guvernatorilor BCE şi pe preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, despre decizia sa.

Acum, liderilor celor 21 de ţări din zona euro le revine sarcina de a alege un succesor.

De luni întregi circulau zvonuri despre momentul în care Lagarde, care împlineşte 71 de ani pe 1 ianuarie, va demisiona, posibil pentru a prelua conducerea Forumului Economic Mondial de la Davos.

Alte relatări sugerau că ar putea dori să plece înaintea alegerilor prezidenţiale franceze din aprilie, pe fondul temerilor că extrema dreaptă eurosceptică a lui Marine Le Pen ar putea câştiga scrutinul, ceea ce ar putea complica numirea unui nou şef al BCE.

În septembrie, Lagarde, care a condus anterior Fondul Monetar Internaţional, a declarat pentru cotidianul francez La Croix că nu poate exclude o plecare cu câteva luni înainte de expirarea mandatului.

Demisia sa intervine în contextul în care banca centrală se confruntă cu cea mai ridicată inflaţie din zona euro din ultimii trei ani, preţurile de consum crescând cu 3,8% în septembrie, pe fondul scumpirii puternice a energiei, asociată războiului din Iran.

Acest nivel este mult peste ţinta de inflaţie pe termen mediu a BCE, de 2%.

A fost lansat procesul de alegere a unui succesor

Costa i-a mulţumit lui Lagarde pentru „devotamentul său” în calitate de preşedintă a BCE.

„Pe tot parcursul mandatului său, a condus Banca Centrală Europeană cu un puternic simţ al datoriei şi al responsabilităţii. În timpul unei pandemii globale, al unui război în Europa, al crizelor energetice şi al şocurilor inflaţioniste, a asigurat o conducere constantă şi hotărâtă, contribuind la protejarea stabilităţii şi a rezilienţei zonei euro”, a scris el pe reţelele sociale.

Procesul de numire a unui succesor urma să înceapă joi, „pentru a asigura o tranziţie lină către următoarea conducere a BCE”, a declarat preşedintele Consiliului European.

Urmează negocieri dificile

Se aşteaptă ca Germania şi Franţa, cele mai mari două economii din zona euro, să exercite o influenţă considerabilă în alegerea următorului şef al BCE.

„Germania îşi va folosi influenţa, în calitate de cea mai mare ţară din zona euro, pentru a contribui la formarea unei noi echipe de conducere a BCE, responsabile şi care să beneficieze de un sprijin larg”, a declarat ministrul de Finanţe, Lars Klingbeil, adăugând că este în contact strâns cu cancelarul Friedrich Merz şi cu omologii săi europeni pe această temă.

Momentul plecării lui Lagarde îi va permite preşedintelui francez Emmanuel Macron, un susţinător al monedei euro şi al Uniunii Europene, să îşi păstreze influenţa asupra numirii înaintea alegerilor prezidenţiale din Franţa.

Macron nu mai are dreptul să candideze pentru un nou mandat, iar tabăra sa centristă este aşteptată să piardă semnificativ teren în faţa mişcării de extremă dreapta a lui Le Pen.

Prima femeie la conducerea BCE

Printre principalii candidaţi la succesiunea lui Lagarde se numără fostul şef al băncii centrale olandeze, Klaas Knot, şi spaniolul Pablo Hernandez de Cos, care conduce în prezent Banca Reglementelor Internaţionale (BRI).

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, care ar deveni primul german la conducerea BCE în istoria sa de peste 25 de ani, este, de asemenea, considerat un candidat.

Liderii europeni trebuie să aleagă şi un nou economist-şef al BCE, mandatul lui Philip R. Lane urmând să se încheie în iunie 2027.

Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank, se aşteaptă ca liderii UE să negocieze ocuparea posturilor vacante la un summit în decembrie.

La numirea primului preşedinte al BCE, în 1998, Germania şi Franţa au fost ocolite în mod deliberat, funcţia revenindu-i olandezului Wim Duisenberg, în cadrul unui compromis.

Duisenberg a demisionat în 2003, invocând vârsta, în timp ce succesorii săi, francezul Jean-Claude Trichet şi italianul Mario Draghi, şi-au dus la capăt mandatele de opt ani.

Lagarde, fostă ministra franceză a Economiei şi Finanţelor, a devenit prima femeie la conducerea BCE pe 1 noiembrie 2019, angajându-se să se concentreze asupra schimbărilor climatice, promovării femeilor şi îmbunătăţirii comunicării băncii.

În timpul mandatului său, a ghidat zona euro prin provocări majore, inclusiv pandemia de coronavirus şi invazia rusă în Ucraina, când inflaţia a urcat la aproape 11%.

BCE a majorat dobânzile de 10 ori consecutiv, într-un ciclu fără precedent de înăsprire a politicii monetare, menit să tempereze inflaţia.

În iunie 2024, banca a început să îşi reducă din nou dobânzile de referinţă.

Cu toate acestea, războiul din Iran a declanşat o nouă creştere puternică a preţurilor de consum, supunând BCE unor noi presiuni pentru a ţine inflaţia sub control.