La 10 ani de la votul pentru Brexit, peste jumătate dintre britanici susţin revenirea în UE

O pancartă cu un mesaj anti-Brexit (Daniel Leal-Olivas/AFP/Getty Images)
Redacţia
18.04.2026
O pancartă cu un mesaj anti-Brexit (Daniel Leal-Olivas/AFP/Getty Images)
Redacţia
18.04.2026

Sprijinul pentru revenirea în UE, mai degrabă decât doar reintegrarea în piaţa unică, este în creştere în rândul alegătorilor britanici, peste 80% dintre susţinătorii Partidului Laburist, Liberal Democrat şi Verde favorizând această opţiune, potrivit unei cercetări care cartografiază atitudinile alegătorilor la 10 ani de la referendumul pentru Brexit.

Abordarea „reţinută” a laburiştilor faţă de această problemă înseamnă că riscă să piardă sprijin în rândul alegătorilor progresişti şi în circumscripţiile din „red wall”, au spus experţii, ca parte a cercetării realizate de Best for Britain.

Deşi 61% dintre toţi alegătorii susţin abordarea actuală a guvernului în relaţiile cu UE, doar 19% o susţin „ferm”, arată cercetarea.

O revenire completă în UE este susţinută de 53% dintre toţi alegătorii, cu sprijin de 83% în rândul votanţilor laburişti, 84% în rândul liberal-democraţilor şi 82% în rândul Verzilor, potrivit sondajului.

Dintre votanţii conservatori şi Reform, 39% şi, respectiv, 18% susţin această politică, a constatat Best for Britain.

„Credem că există un risc inerent în soluţiile de compromis”, a spus Tom Brufatto, director de politici şi cercetare la Best for Britain, o organizaţie a societăţii civile care afirma că scopul său este „să repare problemele cu care se confruntă Marea Britanie după Brexit”.

Cercetătorii au testat şase scenarii, inclusiv continuarea politicii laburiste cu ambiţie redusă, menţinerea acordului lui Boris Johnson, divergenţa suplimentară, aderarea la uniunea vamală şi piaţa unică şi revenirea în UE.

Reintrarea în uniunea vamală şi piaţa unică, opţiune pe care laburiştii o resping ferm, ar fi o provocare politică, deoarece ar redeschide diviziunile din trecut.

„Este nevoie de o discuţie profundă despre suveranitate, deoarece [reintrarea în uniunea vamală şi piaţa unică] presupune externalizarea unor părţi importante din toate reglementările noastre” şi niciun partid nu ar „putea convinge publicul să ne urmeze în cadrul acestei negocieri îndelungate”, a spus Brufatto, potrivit The Guardian.

Aceasta ar însemna, de asemenea, că povara preluării regulilor ar creşte zilnic. Politica laburistă este de a se alinia, dar nu de a adera la piaţa unică, ceea ce înseamnă că nu are niciun cuvânt de spus în elaborarea reglementărilor şi directivelor.

Încercarea laburiştilor de a reduce barierele comerciale pentru exporturile agricole printr-un acord sanitar şi fitosanitar (SPS) oferă o imagine a preluării regulilor care va urma.

De la Brexit, în 2020, Regatul Unit a deviat în privinţa a 76 de reguli şi reglementări în contextul negocierilor privind acordul SPS, care este conceput pentru a reduce birocraţia pentru exportatorii de produse agricole.

La un eveniment de prezentare a cercetării la Westminster, expertul în sondaje John Curtice a criticat eficienţa a ceea ce a descris drept „strategia tăcerii” a laburiştilor în privinţa Brexitului. Calculele politice ar putea trebui să se schimbe, a spus el, deoarece pierderea bazei de alegători liberali pe teme precum Brexitul ar putea fi mai dăunătoare decât pierderile în favoarea partidelor pro-Brexit.

Laburiştii au pierdut aproximativ unul din zece alegători în favoarea Reform, dar pierd unul din patru în favoarea liberal-democraţilor şi Verzilor, a spus el.

Neil Kinnock, fostul lider laburist, a declarat că Brexitul a provocat daune enorme Regatului Unit şi crede că laburiştii vor face, într-o zi, campanie pentru revenirea în UE, fără a stabili un termen.

„Am acum 84 de ani şi probabil nu voi apuca să văd asta, dar oamenii vor realiza [că aceasta era cea mai bună opţiune] şi că este în interesul lor”, a spus el.

Anand Menon, directorul UK în a Changing Europe, care a urmărit Brexitul timp de aproape 10 ani, a spus că poziţia laburiştilor trădează contradicţii inerente în viziunea lor.

„Din punct de vedere economic, nu cred că este sustenabil pentru un guvern al cărui cancelar afirmă acum că Brexitul a costat economia 8% din PIB, ceea ce este estimarea cea mai ridicată, să compare acest lucru cu o resetare care ar aduce doar 1% creştere”, spune Menon.

El a spus că Partidul Laburist se confruntă cu presiuni din partea rivalilor de a merge mai departe şi mai rapid, dar strategia sa actuală de aliniere la standardele comerciale sector cu sector înseamnă că Regatul Unit va deveni un „preluator” tot mai mare de reguli, cu toată atenţia politică şi munca administrativă pe care aceasta le implică la Westminster.

Alinierea la reglementările UE ar însemna monitorizare constantă pentru a se asigura că „divergenţa nu apare accidental”.

„Dintr-o perspectivă pur administrativă, unde ne aflăm acum este foarte inconfortabil”, a spus Menon.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos