Israelul afirmă că a stabilit o "linie galbenă" în Liban, la fel cum a făcut-o şi în Gaza

Forţele israeliene afirmă că au stabilit o aşa-numită „linie galbenă” în sudul Libanului, similară cu o măsură militară israeliană aplicată în Fâşia Gaza asediată, scrie Al Jazeera.

Armata israeliană a declarat sâmbătă într-un comunicat că, în ultimele 24 de ore, forţele sale „care acţionează la sud de Linia Galbenă în sudul Libanului au identificat terorişti care au încălcat acordurile de încetare a focului şi s-au apropiat de forţe dinspre nordul Liniei Galbene într-un mod care a reprezentat o ameninţare imediată”.

Este pentru prima dată când armata israeliană face referire la o astfel de „linie galbenă” în Liban, iar acest lucru survine după ce joi a intrat în vigoare un armistiţiu de 10 zile între Israel şi Liban.

De când „armistiţiul” din Gaza a intrat în vigoare în octombrie, aşa-numita „linie galbenă” a Israelului a împărţit teritoriul palestinian în zone separate, cu o zonă estică controlată de armata israeliană şi o zonă vestică în care palestinienii se confruntă cu mai puţine restricţii de circulaţie.

Trupele israeliene trag în mod obişnuit asupra oricui se apropie de linie şi au demolat sute de case în zona aflată sub controlul lor. Atacurile israeliene au ucis cel puţin 773 de persoane şi au rănit peste 2.000 de la începutul „armistiţiului”.

În ciuda încetării focului, Israelul a continuat să lanseze atacuri în sudul Libanului. Sâmbătă, atacurile de artilerie israeliene au lovit oraşele Beit Leif, Qantara şi Touline din sudul Libanului, în timp ce armata a continuat să distrugă case în mai multe zone.

Într-o declaraţie, armata a afirmat că a lansat atacurile ca răspuns la apropierea luptătorilor de zonele în care soldaţii israelieni sunt încă staţionaţi în sudul Libanului, susţinând că aceştia reprezentau „o ameninţare iminentă”.

„Acţiunile întreprinse în legitimă apărare şi pentru a elimina ameninţările imediate nu sunt restricţionate de încetarea focului”, a adăugat armata.

Mai târziu, sâmbătă, secretarul general al Hezbollah, Naim Qassem, a declarat că armistiţiul de 10 zile cu Israelul nu poate continua decât dacă ambele părţi îl respectă.

„Un armistiţiu înseamnă încetarea completă a tuturor ostilităţilor. Deoarece nu avem încredere în acest inamic, luptătorii rezistenţei vor rămâne pe teren cu mâna pe trăgaci şi vor răspunde la încălcări în consecinţă”, a declarat Qassem într-o declaraţie citită la televizor.

„Nu există armistiţiu doar din partea rezistenţei; acesta trebuie să fie respectat de ambele părţi.”

Qassem a cerut, de asemenea, ca Israelul să se retragă complet din Liban.

Următorii paşi, a spus Qassem, se vor concentra pe eliberarea prizonierilor şi întoarcerea locuitorilor la casele lor din zonele de frontieră.

Un pas final, a spus el, ar implica o campanie semnificativă de reconstrucţie, însoţită de sprijin arab internaţional.

El a adăugat, de asemenea, că Hezbollah este „deschis la cooperare cu [statul] din Liban pentru a deschide o nouă pagină”, bazată pe realizarea „suveranităţii naţionale şi prevenirea conflictelor”.

Armistiţiul de joi dintre Israel şi Hezbollah vine după unul anterior, care se presupune că era în vigoare din 27 noiembrie 2024. Însă Organizaţia Naţiunilor Unite a înregistrat peste 10.000 de încălcări ale armistiţiului de către Israel de atunci, precum şi sute de morţi dintre libanezi.

Israelul a spus în repetate rânduri guvernului libanez că Hezbollah trebuie dezarmat pentru ca orice armistiţiu să dureze.

La rândul său, Hezbollah a afirmat că Israelul trebuie să se retragă mai întâi din regiunea sudică a ţării, ca parte a acordului de încetare a focului din 2024 convenit între gruparea armată şi Israel.

Guvernul libanez a fost neliniştit în legătură cu influenţa orgnizaţiei Hezbollah în ţară. În decembrie anul trecut, guvernul a declarat că era aproape de finalizarea dezarmării organizaţiei Hezbollah la sud de râul Litani înainte de termenul limită de la sfârşitul anului, ca parte a acordului de încetare a focului din 2024 cu Israelul.

La începutul ultimului conflict, guvernul libanez a interzis, de asemenea, aripa militară a organizaţiei Hezbollah. Dar guvernul a fost, de asemenea, mereu îngrijorat de acţiunile Israelului. Preşedintele Libanului, Joseph Aoun, a refuzat, de asemenea, anterior să discute direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre divergenţele dintre ei.

Joi, în timp ce anunţa încetarea focului între Liban şi Israel, preşedintele SUA, Donald Trump, a dezvăluit că premierul israelian Netanyahu şi preşedintele libanez Aoun s-ar putea întâlni ⁠la Washington în ⁠următoarea săptămână sau două pentru negocieri privind încetarea luptelor.