Israelul a lansat un atac-surpriză în Gaza după ce negocierile pentru încetarea focului au eşuat

Israelul a lansat marţi dimineaţă un val de lovituri aeriene în Fâşia Gaza, afirmând că a lovit zeci de ţinte ale Hamas în cel mai puternic atac al său în teritoriu de la intrarea în vigoare a unei încetări a focului în ianuarie, potrivit AP News.

Oficialii palestinieni au raportat cel puţin 69 de morţi.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat loviturile din cauza lipsei de progrese în discuţiile pentru prelungirea încetării focului. Oficialii au declarat că operaţiunea a fost deschisă şi că se aşteaptă să se extindă.

„Israelul va acţiona, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forţă militară în creştere”, a declarat biroul lui Netanyahu.

Atacul surpriză a spulberat o perioadă de calm relativ în timpul lunii sfinte musulmane a Ramadanului şi a ridicat perspectiva unei reluări complete a luptelor într-un război de 17 luni care a ucis peste 48.000 de palestinieni şi a provocat distrugeri pe scară largă în Gaza. Aceasta a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la soarta celor aproximativ două duzini de ostatici israelieni deţinuţi de Hamas, despre care se crede că sunt încă în viaţă.

Într-o declaraţie, Hamas a condamnat ceea ce a numit „escaladarea neprovocată” a Israelului şi a afirmat că aceasta a pus în pericol soarta ostaticilor.

Nu a existat nicio reacţie imediată din partea Statelor Unite. Dar, în cursul weekendului, emisarul american Steve Witkoff, care a condus eforturile de mediere împreună cu Egiptul şi Qatar, a avertizat că Hamas trebuie să elibereze imediat ostaticii în viaţă „sau să plătească un preţ sever”.

Un oficial israelian, vorbind sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre desfăşurarea operaţiunii, a declarat că Israelul loveşte armata, liderii şi infrastructura Hamas şi că intenţionează să extindă operaţiunea dincolo de atacurile aeriene. Oficialul a acuzat Hamas că încearcă să reconstruiască şi să planifice noi atacuri. Militanţii Hamas şi forţele de securitate au revenit rapid pe străzi în ultimele săptămâni, după ce încetarea focului a intrat în vigoare.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că „porţile iadului se vor deschide în Gaza” dacă ostaticii nu sunt eliberaţi. „Nu ne vom opri din luptă până când toţi ostaticii noştri nu vor fi acasă şi până când nu vom atinge toate obiectivele de război”, a declarat el.

Exploziile au putut fi auzite în întreaga Gaza şi cel puţin 69 de persoane au fost ucise în loviturile aeriene de dimineaţă, potrivit celor patru spitale care au primit cadavrele. Agenţia de apărare civilă din teritoriu a declarat că echipajele sale au întâmpinat dificultăţi în desfăşurarea operaţiunilor de salvare, deoarece mai multe zone au fost vizate simultan.

Discuţiile privind o a doua etapă a încetării focului au stagnat

Atacurile a loc la două luni după ce s-a ajuns la o încetare a focului pentru a pune capăt războiului. Pe parcursul a şase săptămâni, Hamas a eliberat aproximativ 35 de ostatici în schimbul a aproape 2.000 de prizonieri palestinieni într-o primă fază a încetării focului.

Însă, de când încetarea focului s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, părţile nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la o a doua etapă care să vizeze eliberarea celor aproape 60 de ostatici rămaşi şi încetarea completă a războiului.

Hamas a cerut încetarea războiului şi retragerea completă a trupelor israeliene în schimbul eliberării ostaticilor rămaşi. Israelul afirmă că nu va pune capăt războiului până când nu va distruge capacităţile guvernamentale şi militare ale Hamas şi nu va elibera toţi ostaticii.

Netanyahu a ameninţat în mod repetat că va relua războiul, iar la începutul acestei luni a întrerupt intrarea tuturor livrărilor de alimente şi ajutoare în teritoriul asediat pentru a pune presiune pe Hamas.

„Acest lucru vine după ce Hamas a refuzat în mod repetat să ne elibereze ostaticii şi a respins toate ofertele primite de la emisarul prezidenţial american, Steve Witkoff, şi de la mediatori”, a declarat biroul lui Netanyahu marţi dimineaţă.

Taher Nunu, un oficial Hamas, a criticat atacurile israeliene. „Comunitatea internaţională se confruntă cu un test moral: fie permite revenirea la crimele comise de armata de ocupaţie, fie îşi impune angajamentul de a pune capăt agresiunii şi războiului împotriva oamenilor nevinovaţi din Gaza”, a declarat el.

Gaza se afla deja într-o criză umanitară

Războiul a izbucnit odată cu atacul transfrontalier al Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1 200 de persoane şi a luat ostatice alte 250.

Israelul a răspuns cu o ofensivă militară care a ucis peste 48 000 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătăţii, şi a strămutat aproximativ 90% din populaţia din Gaza. Ministerul Sănătăţii din teritoriu nu face distincţie între civili şi militanţi, dar afirmă că peste jumătate dintre morţi au fost femei şi copii.

Încetarea focului a adus o oarecare uşurare în Gaza şi a permis sutelor de mii de palestinieni strămutaţi să se întoarcă în ceea ce a mai rămas din casele lor.

Teritoriul se confruntă însă cu distrugeri imense, fără planuri imediate de reconstrucţie. O reluare a războiului ameninţă să anuleze orice progres realizat în ultimele săptămâni în vederea stopării crizei umanitare din Gaza.

O nouă ofensivă terestră israeliană ar putea fi, de asemenea, deosebit de mortală acum că atât de mulţi civili palestinieni s-au întors acasă. Înainte de încetarea focului, civilii erau concentraţi în mare parte în tabere de corturi menite să ofere o relativă siguranţă în faţa luptelor.

Revenirea la lupte ar putea, de asemenea, să agraveze profundele fisuri interne din Israel cu privire la soarta ostaticilor rămaşi. Mulţi dintre ostaticii eliberaţi de Hamas s-au întors emaciaţi şi subnutriţi şi au descris condiţiile grele din captivitate, punând o presiune puternică asupra guvernului pentru a prelungi încetarea focului.

Ostaticii eliberaţi au implorat în mod repetat guvernul să continue cu încetarea focului pentru a returna toţi ostaticii rămaşi, iar zeci de mii de israelieni au luat parte la demonstraţii în masă în ultimele săptămâni, solicitând încetarea focului şi returnarea tuturor ostaticilor.

Manifestaţii în masă sunt planificate pentru marţi şi miercuri, ca urmare a anunţului făcut săptămâna aceasta de Netanyahu că doreşte să îl demită pe şeful agenţiei de securitate internă a Israelului, Shin Bet. Criticii au criticat această măsură, afirmând că este o încercare a lui Netanyahu de a deturna vina pentru eşecurile guvernului său în atacul din 7 octombrie şi în gestionarea războiului.

De când a început încetarea focului în Gaza, la jumătatea lunii ianuarie, forţele israeliene au ucis zeci de palestinieni care, potrivit armatei, s-au apropiat de trupele sale sau au intrat în zone neautorizate.

Cu toate acestea, acordul a rezistat în mod ezitant, fără o izbucnire a violenţelor de amploare. În prima fază a încetării focului a avut loc un schimb de ostatici deţinuţi de Hamas în schimbul eliberării unor palestinieni închişi de Israel. Egiptul, Qatarul şi Statele Unite au încercat să medieze următorii paşi în încetarea focului.

Israelul doreşte ca Hamas să elibereze jumătate din ostaticii rămaşi în schimbul promisiunii de a negocia un armistiţiu de durată. În schimb, Hamas doreşte să respecte acordul de încetare a focului la care au ajuns cele două părţi, care prevede începerea negocierilor pentru a doua fază a încetării focului, mai dificilă, în care ostaticii rămaşi ar fi eliberaţi, iar forţele israeliene s-ar retrage din Gaza. Se crede că Hamas are 24 de ostatici în viaţă şi cadavrele altor 35.