Irlanda de Nord - violenţe la nivelul celor din timpul războiului civil din anii '80

Violenţe în Irlanda
Violenţe în Irlanda (Charles McQuillan/Getty Images)

Revoltele sporadice din mai multe oraşe din Irlanda de Nord au dus la rănirea a cel puţin 70 de poliţişti. Tulburările sunt printre cele mai grave din ultimele decenii, fiind denunţate de guvernele din Belfast, Londra şi Dublin, potrivit BBC.

Violenţa a izbucnit în urmă cu o săptămână, pe fondul creşterii tensiunilor post-Brexit. Un catalizator imediat a fost decizia luată în urmă cu câteva săptămâni de procurori - de a nu acuza pe nimeni cu presupuse încălcări ale reglementărilor COVID la o înmormântare IRA - lucru care a stârnit indignarea unionistă.

Agitaţia a început pe 29 martie într-un oraş mic din Irlanda de Nord numit Londonderry. De atunci, protestele şi revoltele s-au răspândit în Belfast, Carrickfergus, Ballymena şi Newtownabbey.

Revoltele au fost alimentate în principal de tineri loialişti care aruncă cu coctailuri Molotov, cărămizi şi artificii înspre poliţişti şi vehiculele acestora. Dar miercuri, haosul s-a intensificat în lupte sectare în jurul unui zid al păcii din vestul Belfast-ului, care separă comunităţile protestante - loialiste faţă de Coroana britanică - de comunităţile naţionaliste predominant catolice, care doresc unirea cu Irlanda.

Naţionaliştii irlandezi şi loialiştii pro-britanici s-au ciocnit la Zidul Păcii, generând temeri cu privire la renaşterea perioadei „Necazurilor” - "The Trouble", etapă întunecată a istoriei irlandeze, în care ambele tabere au purtat un război, de la sfârşitul anilor 1960 până la sfârşitul anilor '90. Conflictul a făcut cel puţin 3.600 de victime, majoritatea în luptele dintre naţionalişti şi unionişti.

Uneori, conflictul s-a răspândit în Republica Irlanda, Anglia şi Europa continentală.

Asistentul-şef al Irlandei de Nord, Jonathan Roberts, a declarat că sute de persoane de ambele părţi ale Zidului sunt responsabile de violenţă şi a acuzat grupuri paramilitare scoase în afara legii de incitare.

„Am văzut tineri participând la tulburări grave şi săvârşind infracţiuni grave şi au fost sprijiniţi şi încurajaţi, iar acţiunile au fost orchestrate de adulţi în anumite momente”, a spus el.

"Noaptea trecută a fost la o scară pe care nu am mai văzut-o în Belfast sau în Irlanda de Nord, în ultimii ani", a declarat Roberts.

Într-opostare pe Twitter, Federaţia de Poliţie din Irlanda de Nord a cerut să se instaureze calmul, spunând: "Acestea sunt scene pe care speram să le fi trecut la capitolul istorie".

Tensiunile din Irlanda de Nord au crescut de când Regatul Unit a votat plecarea din Uniunea Europeană, creând o potenţială frontieră comercială între Nordul guvernat de Marea Britanie şi Republica Irlanda din sud. Lipsa unei frontiere comerciale a fost principalul motiv pentru care un acord de pace între cele două părţi a rămas în vigoare din 1998.

În conformitate cu Protocolul privind Irlanda de Nord al acordului de retragere Brexit, o graniţă comercială a fost plasată în jurul Mării Irlandei, mărfurile care intră în Irlanda de Nord din Marea Britanie continentală fiind supuse verificărilor Uniunii Europene.

Această mişcare i-a înfuriat pe loialişti, care au acuzat Londra că i-a abandonat.

Premierii britanic şi irlandez au purtat discuţii săptămâna aceasta. Premierul britanic Boris Johnson a spus: „Modul de a rezolva diferenţa este prin dialog, nu prin violenţă sau criminalitate”. Ministrul de Externe al Irlandei, Simon Coveney, a cerut liderilor locali să calmeze tensiunile.

După cum scrie Philip McGowan, aceste proteste nu au apărut brusc din neant, dar nici nu sunt toate legate de Brexit şi de Protocolul Irlandei de Nord. Ele sunt punctul culminant al unui amestec complex de schimbări şi o rezistenţă adânc înrădăcinată faţă de acestea - precum şi o inerţie politică şi socială înrădăcinate, specifice acestui loc.

În Irlanda există mari probleme sociale care nu sunt abordate de politicieni: 120.000 de copii trăiesc în sărăcie în Irlanda de Nord şi peste 40.000 de persoane sunt pe lista de aşteptare a locuinţelor sociale - o creştere de 10% în anul trecut. Între 1998 şi 2014, mai mulţi oameni au murit prin sinucidere în Irlanda de Nord decât au fost ucişi în timpul Perioadei "Necazurilor", iar statisticile devastatoare continuă să crească. O lipsă endemică de oportunităţi sociale şi economice a fost adăugată la sarcina purtată de o nouă generaţie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe