Iranul vrea să renunţe la plăţile în dolari şi euro, ca replică la sancţiunile din partea Statelor Unite şi UE

Iranul intenţionează să scoată dolarii şi euro din circulaţie pe teritoriul său, a anunţat ministrul de finanţe al republicii islamice, Shamseddin Hosseini. De acum încolo, toate plăţile - atât interne, cât şi externe - vor fi efectuate de iranieni doar în moneda naţională. Hosseini califică această măsură drept replică la sancţiunile implementate la adresa Iranului de SUA şi Uniunea Europeană. De asemenea, înalţii funcţionari de la Teheran afirmă că iranienii sunt gata să rabde de foame, însă nu vor renunţa la programul lor nuclear. Totuşi, potrivit cotidianului rus Novîe Izvestia, nu este deloc sigur că economia Iranului va putea să facă faţă presiunilor crescânde din toate părţile.

Decizia guvernului iranian de a renunţa la plăţile în dolari şi euro a fost făcută publică de Hosseini după întrevederea cu reprezentanţi ai Organizaţiei de Cooperare Economică (OCE), din care fac parte, alături de Iran, ţări ca Turcia, Pakistan şi Afganistan, dar şi o serie de republici din fosta Uniune Sovietică. Tocmai asupra acestor ţări, care sunt mari parteneri comerciali ai Teheranului, se va răsfrânge în primul rând decizia de a schimba moneda de plăţi din euro şi dolari în rialii iranieni devalorizaţi.

În acelaşi timp, este puţin probabil ca Occidentul să observe măcar 'replica' Iranului. În orice caz, ameninţările Teheranului de a renunţa la plăţile în dolari nu l-au împiedicat pe preşedintele american Barack Obama să semneze, la începutul lui ianuarie, legea privind un pachet de noi sancţiuni împotriva Iranului. De la 1 februarie companiile americane nu vor avea voie să facă afaceri cu zeci de companii energetice, financiare şi constructoare de nave din Iran, precizează Novîe Izvestia.

După toate probabilităţile, anul 2013 va fi pentru iranienii simpli şi mai dificil ca 2012, prognozează cotidianul rus menţionat. La începutul lui ianuarie, ministrul iranian al industriei petroliere Rostam Qasemi a recunoscut în timpul şedinţei comisiei parlamentare pentru finanţe că embargoul şi sancţiunile economice s-au răsfrânt puternic asupra exporturilor de petrol iranian, principala sursă de venit a Iranului. Potrivit lui Qasemi, aceste exporturi s-au redus cu 40%, iar veniturile din ele - cu 45%.

Potrivit Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), exportul de petrol iranian a scăzut până la aproximativ 1 milion de barili pe zi, comparativ cu cele 2,5 milioane de barili cu un an înainte. Este de aşteptat ca în februarie, încasările din exportul de petrol să scadă şi mai mult în Iran.

Viaţa a devenit mai grea pentru toţi iranienii fără excepţie. Sancţiunile Occidentului au avut urmări chiar şi asupra militarilor iranieni şi 'gardienilor revoluţiei', consideraţi până acum 'intangibili'. Din motive economice, militarilor şi 'gardienilor revoluţiei' le-au fost retrase nu doar mesele gratuite de la prânz, care au rămas deocamdată doar pentru ofiţerii de rang superior, ci şi al 13-lea salariu.

Iranienii simpli sunt nevoiţi să-şi strângă cureaua tot mai mult, cu fiecare zi ce trece. Mulţi nu-şi mai pot cumpăra medicamentele necesare: unele au dispărut din farmacii, la altele preţurile au explodat. Pentru iranienii denumiţi formal 'clasa mijlocie', până şi achiziţionarea de cărţi şi reviste a devenit un lux nepermis. De pe mesele iranienilor de rând dispar treptat laptele, brânza şi untul.

Sancţiunile împotriva Iranului se resimt şi în afara graniţelor republicii. În Dubai, de exemplu, se închid magazinele iraniene, iar în Turcia numărul de turişti din Iran s-a redus în perioada ianuarie-septembrie 2012 cu 35%. Au puternic de suferit şi cei 90.000 de iranieni care studiază în străinătate: după ce în toamnă a fost anulat pentru ei cursul convenabil pentru schimbarea de riali în dolari, mulţi revin în patrie, întrucât cheltuielile lor de întreţinere au crescut de patru ori.

Guvernul iranian se menţine cu ajutorul fondului de stabilitate, în care, datorită preţurilor ridicate ale petrolului din 2011, s-au strâns peste 100 de miliarde de dolari. Anul acesta, fondul s-a redus considerabil, însă vreo câteva miliarde au rămas, probabil. Ce va face guvernul lui Ahmadinejad? Nu este exclus ca în viitorul apropiat acesta să implementeze cartele la benzină şi mărfuri de primă necesitate, opinează cotidianul rus.