Iohannis: Nu suntem convinşi că Guvernul din Chişinău doreşte un parcurs european

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, că reluarea cooperării depline cu guvernul de la Chişinău se va realiza doar atunci când România va vedea la nivel guvernamental luarea unor măsuri concrete în vederea continuării parcursului european al Republicii Moldova.

"În ceea ce priveşte Republica Moldova, reiterez poziţia României: parcursul european este singura şi cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituţiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetăţenilor săi. Din păcate, aşa cum am mai spus, nu suntem deloc convinşi că actualul guvern de la Chişinău îşi propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetăţenilor, proiectele cu impact la nivel local şi proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acţiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei, de natură să asigure un parcurs democratic şi predictibilitate în plan intern şi extern", a precizat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în cadrul unui discurs susţinut cu ocazia întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, şeful statului a afirmat că România doreşte să capitalizeze "experienţa acumulată pe durata Preşedinţiei noastre de anul trecut", adăugând că ţara noastră a demonstrat că este un membru "matur şi responsabil" al blocului, capabil de implicare şi asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european.

"Ca susţinător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest şi deschis cu toate statele membre şi cu instituţiile europene. Vom acţiona pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă şi mai incluzivă, mai sigură şi pe înţelesul tuturor cetăţenilor săi. Acestea au fost, de altfel, şi mesajele principale ale Declaraţiei de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferinţa privind Viitorul Europei", a precizat preşedintele.

Totodată, şeful statului a subliniat că România va continua să acţioneze în direcţia aderării sale la Spaţiul Schengen, precizând că o astfel de măsură va contribui semnificativ la "consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite".

Un alt subiect abordat în discursul său este cel al crizei din Orientul Mijlociu, şeful statului afirmând că România va susţine o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului.

"În ceea ce priveşte situaţia recentă de criză din Orientul Mijlociu, am exprimat deja, după cum cunoaşteţi, poziţia României, deci nu o s-o reiau în detaliu. Dar vreau să subliniez că efectele negative ale acestei crize nu se proiectează doar la nivel regional. Ele pot avea impact şi asupra securităţii europene şi globale. România susţine demersurile Uniunii Europene, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor săi strategici şi ale comunităţii internaţionale de detensionare a situaţiei, de dialog şi căutare a unor soluţii durabile. Este nevoie de soluţii capabile să aducă pace în zonă şi siguranţă pentru cetăţeni, fie ei din Orientul Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spaţii, atât pentru situaţia din Irak, respectiv în dosarul iranian, cât şi din Libia. Sunt necesare progrese în dosarul sirian, în Yemen, dar şi în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, cu privire la care poziţia României rămâne neschimbată", a conchis şeful statului.