Iohannis: Dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, temerea est-europenilor de a fi lăsaţi în urmă ar fi revenit
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut sâmbătă, la Ambasada României la Roma, o declaraţie de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European organizată cu prilejul aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.
"Am participat astăzi la Summitul aniversar care marchează 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, semnate la 25 martie 1957, o reuniune care are nu doar semnificaţia unei celebrări a istoriei proiectului european, ci şi a unui moment de bilanţ al celor şase decenii de integrare. Avem toate motivele să fim mândri de ce am realizat până acum, dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic, pentru că de el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni", a declarat Iohannis.
Cu ocazia acestui Summit aniversar, a fost adoptată Declaraţia de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcţiei de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă şi să contribuie la recâştigarea încrederii cetăţenilor în propriul proiect, proiectul european.
"Extrem de important este faptul că, după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului iniţial de la Roma, aceea de a crea o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate şi se regăseşte şi în Declaraţia pe care am adoptat-o astăzi. Menţinerea unităţii celor 27 de state membre este şi trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Într-o lume globalizată, cu nenumărate provocări, o Uniune mai bine integrată oferă perspective în mod clar mai bune pentru noi toţi decât o Uniune fragmentată", a precizat Iohannis.
Potrivit preşedintelui, textul Declaraţiei de la Roma este pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia promovată de România cu privire la viitorul Europei.
"Au fost preluate preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă şi o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europa prosperă şi sustenabilă. Doresc să subliniez faptul că menţionarea, în textul final al Declaraţiei de la Roma, a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului Tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună. În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată. Cu siguranţă, nu dorim paşi înapoi de la ceea ce am realizat până acum", a precizat Iohannis.
În opinia şefului statului, este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniuni, referire la Piaţa Internă cu cele patru libertăţi fundamentale, la politica de coeziune, la politica de extindere şi la politica de vecinătate.
"Nu trebuie uitat faptul că o Uniune mai puternică înseamnă, fără îndoială, şi o Uniune mai aproape de cetăţeni. Din această perspectivă, o funcţionare mai eficientă a instituţiilor europene este condiţionată de mecanisme mai transparente şi proceduri mai suple, care să devină cât mai curând o realitate pentru oameni. Pentru România este important să îşi menţină, cu realism şi consecvenţă, priorităţile de agendă şi să se implice activ în continuarea şi consolidarea acelor politici care pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor existente în cadrul Uniunii Europene", a afirmat Iohannis.
La începutul anului 2019, România va exercita, pentru prima dată, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, ceea ce reprezintă, fără îndoială, o oportunitate.
"România îşi va stabili priorităţile pentru acea perioadă, în care vom avea, pentru prima dată, ocazia de a promova interesul european prin medierea unor poziţii comune, consensuale, între statele membre, dar şi de a demonstra viziunea noastră, viziunea proprie a României în identificarea unor soluţii de compromis, capabile să avanseze proiectul european", a notat Iohannis.
Preşedintele a subliniat că obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite şi coezive în acţiunile sale interne şi externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol-cheie la nivel global.
"Acestea cred că sunt şi aşteptările cetăţenilor, care îşi doresc o Europa puternică, incluzivă, bazată pe principii şi norme. Oamenii se raportează în continuare la aceleaşi valori pe care s-a construit Uniunea Europeană. Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm, încă o dată, încrederea în viitorul unei Europe unite. Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale", a adăugat Iohannis.
În finalul discursului său, şeful statului şi-a exprimat convingerea că vom putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat la Roma, un mesaj care, dincolo de diferenţele de viziuni între statele membre cu privire la modul de integrare, relevă dorinţa tuturor de a continua acest proiect de succes, care este Uniunea Europeană.
Întrebările presei
Jurnalist: Domnule Preşedinte, în declaraţia finală, se găseşte şi următorul paragraf: "Vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar". Puteţi să explicaţi acest paragraf? Pentru că el seamănă cumva cu celebra sintagmă "Europa cu mai multe viteze", căreia şi România i s-a opus.
Iohannis: Da, ne-am opus şi pot să remarc, cum am făcut şi în text, ne-am opus cu succes, fiindcă aţi constatat cu toţii, până şi din discursul liderilor, pur si simplu, a dispărut sintagma "Europa cu două viteze" sau "Europa cu mai multe viteze" sau "Europa cercurilor concentrice". Pasajul la care vă referiţi este în perfectă consonanţă cu tratativele, deci reflectă situaţia de acum a Uniunii şi este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma "colaborare consolidată". S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcţionează cu două viteze monetare. Toţi se angajează şi s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, şi membri în Zona Euro, cu ceva excepţii care s-au făcut la început, cu aşa-numitele opt out-uri, adică opţiunea de a nu fi.
De exemplu, Marea Britanie a avut un aşa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-iniţiat şi noi, România, proiectul cu procuror european şi aici, deocamdată, din 27 şi-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalţi mai evaluează şi dacă doresc – nota bene, dacă doresc - vor avea tot timpul uşa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înţeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur si simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp şi nu-şi doreşte absolut nimeni să facem în Uniune paşi înapoi. Noi vrem să facem paşi înainte. Toţi vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face faţă mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetăţenilor europeni. Mulţumesc!
Jurnalist: Aşa cum ştim, pe 29 martie Marea Britanie activează articolul 50, încep aşadar oficial Brexit-ul. În ce mod cetăţenii români aflaţi în Marea Britanie sunt ajutaţi, sunt protejaţi de statul român? Care este planul, să spunem aşa?
Iohannis: Eu am spus de la început că, în situaţia Brexit-ului, tema cea mai importantă pentru noi sunt români care trăiesc acolo. Nu suntem singuri. Polonia are 800.000 de cetăţeni acolo şi alţii, şi alţii. Trebuie să ştiţi că şi Marea Britanie are o preocupare foarte puternică faţă de cetăţenii ei care trăiesc în alte state. Sunt destul de mulţi care trăiesc în România, de exemplu. Practic, în toate statele europene sunt cetăţeni britanici. Şi atunci, această temă cu siguranţă va fi în atenţia tuturor şi noi o să avem grijă să negociem împreună cu celelalte state membre în aşa fel încât chestiunea cetăţenilor Uniunii Europene în Marea Britanie să fie rezolvată bine.
Nu dorim să lăsăm cetăţenii noştri undeva suspendaţi, cu un statut incert. Mi-am luat acest angajament. Avem un guvern nou şi acest guvern nou a înţeles şi a luat tot acest angajament. În acest sens, am discutat cu toţi partenerii cu care am avut ocazia, şi cu doamna Prim-ministru May, ştiţi că am avut recent şi o discuţie telefonică, am reiterat această temă, dar şi de partea europeană cu negociatorul Uniunii am discutat in extenso aceste chestiuni. Pot să-i asiguri pe românii care trăiesc în Marea Britanie că nu este doar o formulă de politeţe, este o preocupare foarte, foarte serioasă pentru noi cum vor fi ei poziţionaţi acolo.
Jurnalist: Am văzut ieri imaginile, dumneavoastră şi cu Sanctitatea sa Papa Francisc, i-aţi adresat câteva cuvinte, chiar minute bune. Puteţi să ne împărtăşiţi din discuţia pe care aţi avut-o, având în vedere că se vorbeşte deja despre o posibilă vizită a Sanctităţii Sale în România?
Iohannis: Da. În afară de, sigur, un schimb de amabilităţi protocolare care se fac cu aceste ocazii, i-am reiterat invitaţia mea, pe care am făcut-o în 2015, când am avut o vizită oficială, de a vizita România în 2018. Am reiterat această invitaţie pe care am făcut-o cu o săptămână înainte şi în forma protocolară, scrisă. Nu în acest format se răspunde la o invitaţie, dar de la început a părut foarte interesat şi sunt convins că se vor face toate demersurile şi, dacă va fi posibil, eu cred că va veni.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, concret, cu ce poate contribui România mai bine ca acest proces să meargă mai departe, inclusiv în ceea ce priveşte aria de securitate chiar şi a frontierelor externe ale Uniunii? Şi v-aş pune acum şi a doua întrebare. Ca să iasă procesul, să iasă toate elemente pe care le-aţi gândit, inclusiv legate de cetăţenii noştri care sunt în Regatul Unit, spre exemplu, dacă v-aţi gândit să convocaţi liderii politici în ţară la o nouă reuniune de tip Snagov.
Iohannis: Am spus, cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita şi voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Şi am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la Bucureşti sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenţia să particip la formate şi să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv. M-aţi întrebat ce putem să facem concret. Sunt nenumărate lucruri pe care putem să le facem şi România are o poziţie chiar privilegiată. Aţi urmărit, ultimul Eurobarometru a arătat că românii sunt în continuare cei mai euro-optimişti. Mai demult, în 2006, 2007, eu am spus că românii sunt euroforici, adică chiar îşi doresc foarte mult să fie în Uniune. Până în ziua de astăzi, cu toate că optimismul a scăzut un pic, suntem în continuare în vârf. Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba şi acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toţii, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv.
E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult. Am avut şi încă mai avem într-o oarecare măsură ce s-a numit „criza migraţiei". România a făcut faţă foarte bine şi cred că toată lumea îmi dă dreptate fiindcă am ştiut cum să ne apărăm graniţa. Nu suntem în Schengen, acţionăm ca un membru de facto Schengen şi am arătat cum poate o ţară europeană să-şi apere foarte bine graniţele. Poate reuşim să-i convingem şi pe alţii să folosească abordări similare, fiindcă una din preocupările de bază pentru toţi europenii este securitatea graniţelor externe. Nu-şi doreşte nimeni să revenim la situaţia din 2015 când populaţii străine, cred că putem să spunem, au intrat în UE fără niciun fel de control. Aşa ceva nu se mai poate repeta şi nu trebuie să se repete.
În domeniul apărării, nu vrem să construim ceva paralel cu NATO, dar cred că exemplul nostru cu 2% pentru înzestrare, pentru apărare este nu doar o promisiune politică sau un exemplu, este un fapt cu care noi, concret, vom contribui la creşterea securităţii în Europa şi multe alte lucruri de acest tip. Nu trebuie să-şi imagineze lumea să se aşteaptă de la noi mari filosofii europene şi pe urmă să-i convingem pe toţi. Că într-o familie, funcţionează cel mai bine dacă fiecare îşi face treaba fără să vorbească mai mult decât e necesar, dar să muncească mai mult decât trebuie.
Jurnalist: Domnule Preşedinte, dacă îmi permiteţi, pentru că aţi menţionat această situaţie a Declaraţiei de la Roma şi am urmărit şi noi, pe "Calea Europeană" comparaţia între discuţia nu doar lansată de domnul Juncker, în Cartea sa Albă, dar şi discuţia în patru de la Versailles, cu şefii de stat şi de guvern din Franţa, Spania, Germania şi Italia, a intervenit apoi un Consiliu European, din câte ştim, aţi avut o intervenţie importantă şi dacă ne-aţi putea spune cum aţi reuşit să răsturnaţi, practic, tot acest discurs care venea dinspre nordul şi vestul Europei şi care părea să nu aibă nicio rezistenţă în zona de Est, cel puţin. Atât cât se poate să ne spuneţi. Şi pentru că aţi făcut o trimitere şi la ce poate face România în plan intern ca să beneficieze de pe urma acestei declaraţii politice, până la urmă, ce credeţi că ar trebui să facă guvernul din România - nu mă refer acum nici la capacitatea administrativă neapărat, care ştim că are foarte mari probleme, dar în special la capacitatea de absorbţie care ne afectează şi suntem în continuare la 0% şi e destul de dificil să susţineţi într-un Consiliu că avem nevoie de nişte bani pe care nu îi folosim. Vă mulţumesc!
Iohannis: Din păcate, aici trebuie să vă dau dreptate. Se apropie cu paşi repezi perioada când se negociază următorul buget şi cu absorbţia pe care o avem acum tare mă tem că nu vom fi în pole position, cum se spune, adică vom fi cu cărţi proaste în mână. Am de gând să discut aceste chestiuni cu Guvernul în săptămâni următoare. nu am vrut să mă grăbesc foarte, foarte tare, fiindcă la început Guvernul s-a ocupat de cu totul alte lucruri, vă amintiţi, Ordonanţa 13, 14 şi aşa mai departe. Pe urmă, au început uşor, uşor să lucreze ceva şi da, am de gând să invit pe Prim-ministrul, cu cine doreşte domnia sa, la o discuţie pe absorbţia fondurilor europene. Cred că aici, dacă vrem să contăm în 2019, când avem Preşedinţia Consiliului Uniunii, chiar trebuie să ne facem temele mult mai bine.
Cum am reuşit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul - încă o dată, dacă am accepta - a ieşit din discurs, dar ca să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, şi atunci cu siguranţă ar fi revenit nişte temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsaţi în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulţi europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva şi îi împinge la ei în ţară deoparte. Or, nici una, nici alta nu au voie să se întâmple şi nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimişti şi încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european şi, sigur, am adus mai multe argumente. Şi alţii au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele şi, din fericire, cu toţii, împreună, am reuşit să găsim exprimări mai bune.
Jurnalist: În ultima perioadă, în presă internaţională au apărut anchete despre situaţia muncitorilor români din Italia, în Sicilia în special, ale căror drepturi sunt încălcate. Guvernul a avut o acţiune, o vizită în Italia. Dumneavoastră aţi discutat cumva cu premierul italian în aceste zile această situaţie şi la ce concluzie aţi ajuns? Mulţumesc!
Iohannis: Da, am discutat-o. Am discutat cu Preşedintele Consiliului de Miniştri, domnul Paolo Gentiloni, despre această chestiune, chestiune neplăcută. Românii sunt chemaţi la munci de obicei agricole şi au apărut acuzaţii de exploatare. Domnul Prim-ministru Gentiloni m-a asigurat că se va implica şi va da la rândul lui semnale clare autorităţilor, în special din Sicilia, în acest sens şi sunt convins că acest lucru se va şi întâmpla.
