În UE s-a convenit asupra celei mai ample extinderi a listei de sancţiuni împotriva Rusiei

Ţările UE au convenit asupra includerii pe lista sancţiunilor a aproape 1.650 de persoane fizice şi juridice din Rusia. În marea lor majoritate, acestea au legături cu complexul militar-industrial, au declarat pentru Reuters diplomaţi ai blocului.

Printre aceştia se vor număra şi 77 de deputaţi care au candidat la recentele „alegeri” pentru Duma de Stat pe teritoriile ucrainene ocupate, adaugă Euronews.

Această rundă de sancţiuni, propusă de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), va fi cea mai amplă din punct de vedere al numărului de noi persoane vizate de la începutul războiului declanşat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, care durează deja de peste 4 ani şi 7 luni.

Pe lista aprobată miercuri de ambasadorii ţărilor UE figurează 1.569 de entităţi ruse (743 persoane fizice şi 826 persoane juridice) care sprijină acţiunile militare ale Moscovei şi sunt legate de complexul militar-industrial, în special de producţia de rachete, potrivit The Moscow Times.

În total, lista cuprinde 1 646 de persoane vizate (restul fiind participanţi la alegerile din teritoriile ocupate). Se preconizează că lista va fi aprobată oficial luni de către miniştrii de Externe, după care numele vor fi făcute publice. În consecinţă, în curând vor fi supuse sancţiunilor UE aproape 4.650 de persoane şi organizaţii.

Lucrările la lista actuală au durat câteva săptămâni. De data aceasta, ţările UE au dorit în mod special să-şi demonstreze unitatea din două motive, notează Euronews. În primul rând, acestea se confruntă din ce în ce mai des cu acţiuni de sabotaj şi alte tipuri de atacuri hibride aparent organizate de Rusia. Au început deja lucrările la întocmirea unei noi liste de sancţiuni, ca răspuns la incidentul cu dronele încărcate cu explozivi, care au fost descoperite în aeroportul din Leipzig şi în împrejurimile acestuia.

În al doilea rând, era necesar să se strângă rândurile după recenta decizie de a ridica sancţiunile împotriva lui Alişer Usmanov şi Mihail Fridman.

Deosebit de neplăcută pentru europeni a fost povestea cu Usmanov, când Franţa a cedat sub presiunea Azerbaidjanului, care l-a susţinut pe oligarh. Aceasta a insistat asupra excluderii lui Usmanov de pe listă în schimbul eliberării cetăţenilor săi acuzaţi de spionaj (până în prezent, Baku l-a eliberat pe unul dintre cei doi).

În schimbul acestei concesii dureroase, ţările UE au prelungit valabilitatea listei de sancţiuni cu trei ani.