În Moldova drumurile sunt proaste iar biletele pentru călătoriile cu transportul public sunt scumpe

În Moldova drumurile sunt proaste iar biletele pentru călătoriile cu transportul public sunt scumpe. O astfel de concluzie poate fi făcută din Strategia transportului şă logisticii pentru anii 2013 - 2022, publicat vineri în Monitorul Oficial. Potrivit "Infotag", citând documentul, în Strategie se constată că sectorul transportului auto este unul apt pentru concurenţă, însă RM se evidenţiază prin starea generală proastă a drumurilor.
. (Photos.com)
Tatiana Chiriac
01.11.2013

În Moldova drumurile sunt proaste iar biletele pentru călătoriile cu transportul public sunt scumpe. O astfel de concluzie poate fi făcută din Strategia transportului şă logisticii pentru anii 2013 - 2022, publicat vineri în Monitorul Oficial. Potrivit "Infotag", citând documentul, în Strategie se constată că sectorul transportului auto este unul apt pentru concurenţă, însă RM se evidenţiază prin starea generală proastă a drumurilor.

În anii 2008 - 2012 au fost reabilitaţi 250 km de drum din suma totală de 10.544 km. În stare proastă se află peste 54% de drum. Din 1995, transporturile de mărfuri şi de pasageri au trecut în sectorul privat. În acest domeniu, oferă servicii, respectiv, 1824 şi 1250 operatori. Totuşi doar a şaptea parte din aceştia sunt echipaţi conform standardelor UE (potrivit normelor permise de poluare).

În Moldova, sunt înregistrate 745 mii de automobile personale. Călătoriile cu avionul din sau în Moldova sunt costisitoare. Biletul pentru aceeaşi distanţă din Bucureşti sau Kiev este de două ori mai ieftin decât din Chişinău. In ultimul deceniu, fluxul de pasageri a crescut cu 13%. În 2011, Aeroportul Internaţional Chişinău, unul dintre cele patru rămase încă din timpurile sovietice, a înregistrat un flux de pasageri record - 1,046 mil.

Suprafaţa pistelor de decolare şi a platformelor este într-o stare deplorabilă şi necesită reparare imediată.

"Compania principală - Air Moldova, nu este una mare, menţine activitate datorită datoriilor în creştere, nu face faţă", se menţionează în Strategie.

Reţeaua naţională de cale ferată are 1045,4 km de căi neelectrificate, ceea ce o pune nu în cea mai bună lumină faţă de ţările vecine. Reţeaua are 90 de staţii, 1660 staţii de oprire, 226 de treceri, dintre care cu semnalizare sunt utilate doar 181.

In nouă puncte se foloseşte sistemul manual de schimbare a direcţiei, printre aceste staţii se numără şi cea de la Giurgiuleşti care necesită modernizare. Întreprinderea Calea Ferată, care are peste 10 mii de angajaţi, pe zi transportă până la 13 mii de pasageri.

Tarifele pentru o călătorie nu s-au schimbat timp de 15 ani.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor