În jur de 100.000 de străini vin anual în Capitală pentru prietene
În jur de 15% dintre cei 650.000 de străini care se cazează anual la hotelurile din Bucureşti vin pentru româncele pe care le-au cunoscut, în general, în străinătate, 75% dintre aceştia vin pentru afaceri şi numai 10% sunt în tranzit către alte oraşe sau vin pentru o scurtă vacanţă, conform Federaţiei Patronatelor din Turism (FPTR), citat de b365.ro.
Prin urmare, aproximativ 100.000 de străini vin în Bucureşti pentru că sunt atraşi de farmecele româncelor, lăsând în Capitală în jur de 25-30 de milioane de euro anual. Pe un sejur cu o durată medie de 1,6 nopţi străinii cheltuie în medie pe zi între 150 şi 175 de euro.
Italienii, americanii şi germanii ne vizitează cel mai des Capitala
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2011 au ajuns în Bucureşti şi au înnoptat în hoteluri circa 1,2 milioane de persoane, dintre care 556.947 români şi 646.701 de străini. Cu un an înainte numărul turiştilor ajunşi în Capitală a fost de 1,04 milioane, dintre care 598.067 străini, faţă de 918.883 în 2009, dintre care 541.911 erau străini şi 952.336 în 2008, dintre care 546.272 erau străini.
Cei mai mulţi dintre aceştia vin din Europa, adică 469.713 de persoane în 2011. Pe primele locuri au fost italienii cu 69.422 persoane ajunse în Capitală, 56.148 de americanii, 55.693 de germani, 52.702 de britanici, 49.690 de francezi, 46.378 de israelieni, 24.890 de spanioli şi 24.412 de austrieci.
"Francezii, americanii şi englezii se cazează, în general, la hotelurile de lanţ. Restul, mai ales spaniolii şi italienii sunt mult mai curioşi să intre pe sistemul ţării pe care o vizitează şi nu ţin foarte mult cont de lanţurile hoteliere internaţionale. Străinii vin în general la hoteluri de la trei stele în sus", a afirmat Mohammad Murad, preşedintele FPTR şi unul dintre cei mai mari trei hotelieri din România, proprietar al lanţului Phoenicia.
În Bucureşti s-au mai cazat anul precedent şi 6.824 de japonezi, 6.403 indieni şi 4.679 de chinezi.
"Dintre cei 650.000 de turişti străini ajunşi anual în Bucureşti, estimez că 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ 100.000) pentru relaţii personale, adică la prietene. Cei mai mulţi dintre turiştii care vin la prietene sunt italieni, germani şi spanioli. În general au conexiuni cu fetele până să ajungă în România, adică respectivele fete fie au lucrat în străinătate, poate au avut o relaţie de prietenie, sau iau legătura cu ele pe internet", a precizat preşedintele FPTR.
Acesta a menţionat că restul de 10% sunt turiştii care vin pentru o scurtă vacanţă în Capitală sau sunt în tranzit şi înnoptează şi la noi în ţară.
"Să nu credeţi că ar sta vreun străin în România să suporte toate taxele şi birocraţia dacă aici n-ar fi femei frumoase. Femeile frumoase contează foarte mult în deciziile pe care le luăm. Noi nu recunoaştem acest lucru, dar cu toţii ne gândim la el", a completat Mohammad Murad.
Directorul general al hotelului Ambasador din Bucureşti George Ţurnă a confirmat faptul că mulţi dintre turiştii străini vin în Capitală pentru românce, mai ales germanii şi italienii.
"Nu este vorba neapărat de prostituţie. Eu am la hotel o rezervare pentru mâine de la o agenţie matrimonială pentru nişte germani care vor să-şi găsească aici partenere de viaţă", a declarat Ţurnă.
Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România şi în acelaşi timp un alt mare hotelier român Radu Enache consideră că Bucureştiul este o destinaţie de business pentru 80% dintre străini, în vreme numai 20% vin pentru turismul de plăcere. De cele mai multe ori românii ajung în hotelurile bucureşteni în special pentru business şi traininguri.
În medie românii s-au cazat în Capitală 1,62 nopţi de persoană, iar străinii 1,71 nopţi.
"Durata medie de şedere mică se explică prin turismul de tranzit şi prin diversitatea redusă de atracţii turistice", a precizat Radu Enache.
Proprietarul agenţiei de turism Paralela 45 Alin Burcea este de părere că Bucureştiul are un brand aparte şi de aceea nu este o destinaţie prea căutată de străini.
"În turism, totul este brand! Deşi există, teoretic, o asociaţie de promovare a Bucureştiului, ea nu are activitate. Nu există un site atractiv al Bucureştiului şi nici măcar un centru de informare. Asociaţia Bucureşti sau Primăria Capitalei participă sporadic la câte un târg de turism în străinătate, fără a avea o strategie anume, iar Ministerul Dezvoltării şi Turismului nu colaborează cu primăria", a explicat Alin Burcea.
În opinia preşedintelui FPTR Mohammad Murad România şi Bucureştiul au o imagine grav afectată ca destinaţie turistică.
"Pe de o parte, vrem să ne promovăm în străinătate, dar ce s-a întâmplat în cazul japonezei ucise, a bicicliştilor străini atacaţi cu pietre sau a trenului Orient Express, căruia i s-au spart geamurile în România, costă foarte mult ca imagine. Dacă ar fi să cuantificăm cât ar costa să repari imaginea negativă creată de cele trei evenimente negative, părerea mea este că cheltuielile ar putea fi evaluate la milioane de euro. Noi în loc să luăm măsuri ca să nu se mai întâmple aceste lucruri, iar cei responsabili să plătească cu posturile sau în instanţă, trecem peste aceste evenimente ca peste nişte simple întâmplări", a afirmat Mohammad Murad.
În 2011, numărul de înnoptări în Bucureşti a ajuns la 2 milioane, asta însemnând sub 1,7 nopţi de persoană, dintre care jumătate au reprezentat străinii. Federaţiei Patronatelor din Turism a estimat că un străin cheltuie în medie pe zi, inclusiv pe cazare şi masă de la 150 la 175 de euro, iar străinii au cheltuit anul trecut în Bucureşti aprozimativ 150-175 de milioane de euro.
"Noi, care vrem să promovăm Bucureştiul în străinătate, în primul rând nu cunoaştem produsul. Putem promova Casa Poporului, care poate deveni un simbol al comunismului. Un alt atu este ca românii sunt foarte abordabili. Nu ştim însă să ne scoatem în evidenţă punctele tari, iar asta este o mare problemă a noastră. Cred că din toată Europa, la restaurante, avem cele mai mici preţuri. Nu sunt multe ţări în Europa unde poţi să mergi la un restaurant de patru stele şi să plăteşti pentru o masă doar 20 de euro. După miezul nopţii poţi găsi nenumărate variante de cluburi pe care nu le găseşti în alte ţări", a completat Murad.
În 2012, în mod paradoxal, criza economică a dus la o creştere a numărului turiştilor din Bucureşti
În primele şapte luni din acest an au venit în Bucureşti 705.136 de turişti (384.024 străini), comparativ cu 679.192, dintre care 365.508 străini în perioada similară din 2011. Prin urmare, se înregistrează o tendinţă de creştere, după ce anul trecut au venit în Bucureşti cu 100.000 de străini mai mult decât în anul de boom economic 2008.
Totuşi, în mod paradoxal, criza economică a dus la o creştere a numărului turiştilor din Bucureşti.
"Din cauza crizei economice, tarifele la hoteluri au scăzut foarte mult faţă de 2008, reducându-se şi cu 60-70% în cazul unor hoteluri mai necunoscute de 3-4 stele, care au ajuns să practice şi tarife de 22 de euro pe noapte. În acest caz, multe agenţii au mutat în Bucureşti grupurile de turişti străini pe care le cazau în provincie", a explicat George Mărginean, directorul general al Karpaten Turism.
Acesta a precizat că tarifele unor hoteluri din Bucureşti, prohibitive înainte de 2008, au ajuns să scadă atât de mult încât au coborât sub cele practicate de unităţile din Poiana Braşov, Predeal, Sinaia sau Sibiu.
"De aici vine creşterea, din mutarea în Bucureşti a acestor turişti, care fac circuite în zonă, şi care până în 2008 se cazau în afară Capitalei", a completat Mărginean.
Conform datelor de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), în România sunt înregistrate 236 de structuri de cazare turistică, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24 apartamente de închiriat, 14 camere de închiriat, 13 pensiuni turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane şi câte un bungalow, camping, hotel pentru tineret şi motel.
În Capitală sunt 5 hoteluri de o stea cu 604 locuri, 15 de două stele cu 1.521 locuri, 59 de trei stele care au 4.888 locuri, 43 de patru stele cu 9.331 locuri şi opt de cinci stele care pun la dispoziţie 2.992 de locuri. În structurile de cazare din Capitală există 22.391 de locuri, dintre care în hoteluri sunt 19.336.
Capitala rămâne totuşi un oraş care nu face parte din turismul de anvergură, prin faptul că numărul de vizitatori străini este de numai 650.000, dintre care majoritatea sunt oameni de afaceri, Bucureştiul. Astfel, din acest punct de vedere, Bucureştiul nu poate fi comparat cu Parisul, care în 2011 a atras 15,6 milioane de străini sau cu Londra care a avut 15,2 milioane de străini şi nici măcar cu Istanbulul, care a avut 8,1 milioane de vizitatori din străinătate sau cu Viena, un oraş ce a fost vizitat de 4 milioane de turişti.
