În China comunistă, creştinii dispar pentru că se închină unui alt Dumnezeu decât Xi

Poliţia de stat a arestat mii de persoane într-o campanie menită să închidă bisericile clandestine din China.

Când s-a întrerupt curentul şi semnalul telefonului a dispărut, TJ a ştiut că ceva nu este în regulă. Câteva secunde mai târziu, au început bătăi puternice în uşa apartamentului său. Îngrozit, a rămas nemişcat alături de soţia şi fiica sa de trei ani, sperând că nu vor fi observaţi.

Însă poliţiştii chinezi au spart uşa, i-au împins soţia şi copilul într-o altă cameră şi au început să îl interogheze pe TJ.

„M-au apucat de haine şi de mâini, astfel încât să nu mă pot mişca. O auzeam pe fiica mea plângând foarte tare în camera alăturată, dar nu puteam ajunge la ea, nu puteam să-mi îmbrăţişez soţia”, a declarat el pentru The Telegraph .

TJ ştia care era „vina” familiei sale: faptul că era creştină şi se închina unui Dumnezeu care nu era Xi Jinping. În China, apartenenţa la o biserică ce nu este controlată de stat este pedepsită.

Liderul chinez Xi Jinping intensifică reprimarea creştinilor de către Beijing, pe fondul unei campanii mai ample de epurare a unor oficiali de rang înalt, ceea ce alimentează percepţia unui lider tot mai paranoic.

Statul chinez recunoaşte oficial cinci religii, inclusiv protestantismul şi catolicismul, însă doar în măsură în care acestea sunt practicate în biserici aflate complet sub controlul statului, unde credincioşii sunt aşteptaţi să cânte cântece patriotice înaintea fiecărei slujbe şi să afişeze portretul lui Xi deasupra amvonului.

Mulţi creştini, precum TJ, care şi-a ascuns numele complet din motive de securitate, şi soţia sa au ales să se alăture unor biserici neoficiale – sau clandestine – unde pot propovădui Evanghelia fără supravegherea guvernului.

Însă participarea la slujbele acestor biserici implică riscuri majore, nu în ultimul rând pentru că membrii lor sunt consideraţi trădători.

TJ şi-a văzut ultima dată soţia în momentul în care aceasta a fost dusă la secţia de poliţie împreună cu telefoanele lor, câteva cărţi şi lucrări de artă. Ea nu a fost eliberată nici până acum. El încă nu înţelege de ce nu a fost arestat şi el.

Sub controlul strict exercitat de Xi Jinping, China şi-a extins în ultimul deceniu campania naţională de reprimare a creştinilor, arestând peste 10.000 de persoane, potrivit lui Bob Fu, fondatorul organizaţiei ChinaAid, care sprijină victimele persecuţiei religioase din această ţară.

În cea mai recentă campanie, poliţişti înarmaţi au descins luna trecută la Early Rain Covenant Church, o influentă biserică clandestină, şi au reţinut peste 30 de membri ai acesteia.

Campania necruţătoare a lui Xi împotriva acestor biserici clandestine urmăreşte să asigure supravieţuirea Partidului Comunist Chinez (PCC) şi să elimine orice ameninţare la adresa puterii sale.

Bob Fu a declarat: „Este împăratul care joacă rolul lui Dumnezeu. Xi vrea să fie unic; doreşte ca nimic să fie considerat sau venerat ca fiind superior lui.”

TJ este unul dintre cei şase creştini chinezi care au vorbit cu The Telegraph şi care fie au fost vizaţi direct de Partidul Comunist Chinez, fie au rude apropiate aflate în detenţie.

Ei au descris cum poliţiştii au apărut neanunţaţi la locuinţele lor în toiul nopţii, cum prieteni de-ai lor au fost ridicaţi şi interogaţi de autorităţi, uneori timp de săptămâni întregi, cum persoane apropiate au fost condamnate în baza unor acuzaţii fabricate, precum „folosirea superstiţiei pentru a submina legea”, şi închise pe termen nedeterminat în celule supraaglomerate şi insalubre. De asemenea, avocaţii care îi apărau pe creştini au fost vizaţi şi li s-a suspendat dreptul de a profesa.

Bătăi în uşă

Jun Yang, pastor al Zion Church, una dintre cele mai mari biserici clandestine din China, cunoaşte foarte bine riscurile pe care le implică viaţa de creştin în această ţară.

Aproape 30 de membri ai bisericii sale, inclusiv Wu Qiuyu, soţia sa, şi Ezra Jin Mingri, liderul bisericii, au fost reţinuţi în octombrie anul trecut, în cadrul uneia dintre cele mai ample razii împotriva creştinilor din ultimii ani.

Jin a fost eliberat la începutul lunii iulie, însă mulţi dintre cei arestaţi atunci se află încă în închisoare.

Fondată în 2007, Zion Church îşi desfăşura iniţial activitatea într-un fost club de noapte din Beijing, însă zece ani mai târziu a fost nevoită să adopte un model descentralizat şi hibrid, după ce arestările în masă din reţeaua bisericilor clandestine şi restricţiile din timpul pandemiei de COVID-19 au mutat o mare parte a slujbelor în mediul online.

Numărul credincioşilor a crescut de la 1.500 în 2018 la aproximativ 5.000 în prezent, după adoptarea acestui model hibrid.

Jun Yang şi alţi membri ai Zion Church care au vorbit cu The Telegraph au spus că arestările din octombrie nu au fost o surpriză totală. Cu luni înainte de descinderi, poliţia îi hărţuia pe membrii bisericii şi încerca să adune informaţii compromiţătoare despre liderii acesteia.

În cazul lui Yang, autorităţile încercau să îi însceneze acuzaţii de corupţie.

„Poliţia i-a contactat pe credincioşii bisericii şi chiar i-a dus la secţie pentru interogatorii. I-au întrebat despre donaţiile făcute către biserică, dacă acei bani au ajuns în buzunarul meu pentru a cumpăra apartamente sau dacă i-am folosit în mod necorespunzător”, a spus el.

„Încercau să găsească un pretext, să vadă dacă pot întinde o capcană împotriva mea”, a adăugat Yang.

Yang se afla în Coreea de Sud când poliţia a descins la locuinţa familiei sale. Agenţii i-au arestat soţia şi au dus-o în faţa celor doi copii mici ai lor.

Gao Yingjia, un alt pastor al Zion Church, a fost şi el vizat în raidurile din octombrie 2025, prin tactici similare.

Soţia sa, Geng Pengpeng, a declarat pentru The Telegraph că au fost treziţi la ora 1:30 dimineaţa de bătăi puternice în uşă. Poliţiştii au intrat cu forţa, i-au pus cătuşe soţului ei şi l-au luat.

„Amândoi ştiam că un astfel de lucru s-ar putea întâmpla. Toate spaţiile pe care le închiriaserăm pentru slujbele bisericii au fost închise şi, uneori, autorităţile luau câte o persoană la centrul de detenţie pentru o săptămână sau 15 zile”, a spus Geng.

Nici Geng, nici Yang nu au mai vorbit cu soţii lor de când aceştia au fost reţinuţi.

În cazul lui Yang, deşi se consideră norocos din anumite puncte de vedere, el spune că ar face orice pentru a putea da timpul înapoi.

„Dacă aş avea posibilitatea, aş prefera să fiu eu cel arestat, nu soţia mea”, a spus el.

Însă, oricât de mult şi-ar dori să-şi revadă soţia şi copiii, ştie că s-ar putea să nu mai aibă niciodată ocazia să se întoarcă în China.

„Sunt pe lista persoanelor urmărite pentru activităţi religioase, aşa că dacă mă întorc în China voi fi arestat”, a declarat Yang.

O ameninţare la adresa tronului

Deşi creştinii au fost consideraţi de multă vreme marginali în China, odată cu venirea lui Xi Jinping la putere, în 2012, au fost adoptate politici menite să accelereze asimilarea creştinilor şi a altor grupuri religioase.

În 2015, Xi a lansat campania de „sinizare”, care obliga toate grupurile religioase şi etnice să se conformeze modelului promovat de stat şi să acorde prioritate loialităţii faţă de Partidul Comunist Chinez în detrimentul convingerilor religioase individuale.

Aceeaşi politică de sinizare a fost folosită pentru întemniţarea şi torturarea musulmanilor uiguri, într-o campanie pe care numeroase organizaţii pentru drepturile omului au calificat-o drept genocid.

În 2018, Beijingul a lansat un plan pe cinci ani destinat controlării creştinilor, care includea cenzurarea predicilor, controlul donaţiilor către biserici, supravegherea traducerilor Bibliei şi introducerea „Gândirii Xi Jinping” în programa seminariilor teologice.

În acelaşi timp, autorităţile au închis în mod sistematic bisericile clandestine şi au demolat lăcaşuri de cult, în cadrul campaniei împotriva credincioşilor care refuzau controlul statului.

Cei care au acceptat condiţiile impuse de autorităţi s-au alăturat celor două biserici oficiale ale Chinei – Asociaţia Patriotică Catolică şi Mişcarea Patriotică a Celor Trei Autonomii pentru protestanţi –, în timp ce ceilalţi au rămas în reţeaua bisericilor clandestine.

În prezent, se estimează că bisericile aprobate de stat au aproximativ 44 de milioane de membri, în timp ce numărul creştinilor neînregistraţi ajunge la circa 115 milioane şi este aşteptat să se dubleze până în 2030.

„Tatăl meu a fost abordat de multe ori pentru a se alătura bisericilor din cadrul Mişcării Celor Trei Autonomii şi a refuzat de fiecare dată, la fel ca mulţi alţii, pentru că sunt biserici false, spus pe şleau”, a declarat Gao Pu, fiul lui Gao Quanfu, fondatorul încarcerat al Light of Zion Church (o biserică diferită de Zion Church), şi al lui Pang Yu.

Experţii spun că politica de sinizare promovată de Xi şi existenţa bisericilor înregistrate oficial urmăresc eliminarea oricărei ameninţări la adresa monopolului Partidului Comunist asupra puterii.

„Pe hârtie, Partidul Comunist Chinez este în continuare o organizaţie atee, aşa că există această teamă faţă de ceea ce nu poate controla şi nu înţelege – sau nu doreşte să înţeleagă”, a explicat Gao.

„Oricine ar putea ieşi de sub controlul lor este reprimat foarte, foarte repede. Au învăţat lecţiile trecutului”, a spus el, făcând referire la protestele studenţeşti din 1989, reprimate violent de autorităţi în Piaţa Tiananmen.

Justiţia, transformată într-o armă

În cadrul politicii de sinizare, poliţia chineză i-a arestat pe creştini şi i-a izolat în centre de detenţie.

Mulţi dintre cei arestaţi, inclusiv soţii lui Yang şi Geng, au fost acuzaţi iniţial de „utilizarea ilegală a reţelelor informatice”, o infracţiune formulată foarte larg, care poate include orice formă de comunicare legată de „activităţi ilegale sau infracţionale”.

În mod normal, această acuzaţie se pedepseşte cu o condamnare de până la trei ani de închisoare, însă ea este adesea însoţită de alte capete de acuzare care pot atrage chiar şi închisoarea pe viaţă.

Autorităţile i-au acuzat, de asemenea, pe creştini că au „folosit superstiţia pentru a submina legea”, infracţiune pentru care pedeapsa poate varia de la trei ani de închisoare până la o condamnare pe termen nedeterminat.

Cu toate acestea, în unele dintre cazurile prezentate The Telegraph, inclusiv cele ale soţului lui Geng şi ale părinţilor lui Gao, autorităţile au modificat ulterior acuzaţiile iniţiale în fraudă.

„Le schimbă în fraudă pentru că astfel le este mult mai uşor să stabilească o valoare a prejudiciului şi să obţină o condamnare foarte severă”, a spus Gao.

El a declarat că nu ştie cât timp vor rămâne părinţii săi în închisoare. Deşi riscă peste zece ani de detenţie, el speră că, având în vedere vârsta lor – ambii au peste 60 de ani –, vor fi eliberaţi după numai trei ani.

În cazul soţiei lui Yang, acuzaţia a fost modificată în „desfăşurarea ilegală a unei activităţi comerciale”, infracţiune care se pedepseşte mai aspru. Cu toate acestea, Yang nu are nicio idee cât de lungă ar putea fi condamnarea.

O parte din incertitudinea privind pedepsele este cauzată de lipsa unei apărări juridice echitabile.

Mai multe persoane au declarat că autorităţile au retras licenţele avocaţilor angajaţi să îi reprezinte pe creştini.

Zhang Kai, al cărui cabinet reprezenta numeroşi membri ai Zion Church, inclusiv pe Jin, şi-a pierdut recent dreptul de a profesa după ce ar fi „perturbat ordinea în instanţă”.

Mai mulţi avocaţi din cadrul firmei sale au fost, de asemenea, obligaţi să renunţe la activitate, inclusiv cei care se ocupau de cazul soţiei lui Yang.

Guvernul chinez a vizat în trecut şi alţi avocaţi implicaţi în dosare sensibile din punct de vedere politic; unora li s-a suspendat dreptul de a profesa, iar alţii au fost închişi.

Între 2017 şi 2023, cel puţin 30 de avocaţi specializaţi în apărarea drepturilor omului şi-au pierdut licenţele, potrivit organizaţiei irlandeze pentru drepturile omului Front Line Defenders.

Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în Regatul Unit a declarat că autorităţile chineze „gestionează afacerile religioase în conformitate cu legea”.

Acesta a adăugat că „forţe anti-China” folosesc pretextul libertăţii religioase şi al drepturilor omului pentru a desfăşura „manipulare politică, pentru a face generalizări nefondate, pentru a denigra în mod maliţios politicile etnice şi religioase ale Chinei şi pentru a fabrica şi răspândi dezinformare”.

Diplomatul a mai afirmat că „organele judiciare din China soluţionează cauzele în strictă conformitate cu legea şi garantează pe deplin drepturile legale ale suspecţilor şi inculpaţilor pe tot parcursul procedurilor judiciare”.

Pentru cei care privesc de la distanţă această realitate, este greu de imaginat că situaţia se va îmbunătăţi prea curând.

Ren Ruiting, membră a Early Rain Covenant Church, care a fugit în Statele Unite după represiunea din 2018, a declarat că, deşi se află la mii de kilometri de China, continuă să simtă privirea permanentă a Partidului Comunist Chinez asupra sa.

„Dacă vorbesc public, află imediat şi găsesc întotdeauna o modalitate de a mă hărţui şi de a-mi face viaţa dificilă”, a spus Ruiting.

La fel ca Yang, ea nu crede că se va mai întoarce vreodată în China.

„Atât timp cât Xi Jinping va rămâne la conducerea Chinei, nu cred că lucrurile se vor îmbunătăţi. Iar dacă persecuţia nu încetează, înseamnă că nu vom putea avea biserică şi vom fi în pericol în orice moment.”