Guvernul R. Moldova a votat pentru reducerea imunităţii judecătorilor
Judecătorii bănuiţi de spălare de bani sau îmbogăţire ilicită vor putea fi cercetaţi penal fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar cu autorizaţia Procurorului General sau a prim-adjunctului acestuia. Guvernul a aprobat astăzi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vizează imunitatea judecătorilor, transmite Moldpres cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presă al Executivului.
Potrivit ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, documentul are drept scop prevenirea şi combaterea actelor de corupţie şi prevede extinderea categoriilor de infracţiuni care nu necesită acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale pe numele judecătorilor. „Astfel, urmărirea penală împotriva unui magistrat va putea fi pornită nu doar în cazul infracţiunilor de corupere pasivă sau trafic de influenţă, dar şi în cazurile de spălare de bani sau îmbogăţire ilicită. Mai mult, aplicarea reţinerii, aducerii silite sau percheziţiei până la începerea urmăririi penale, în cazul infracţiunilor de corupere pasivă, trafic de influenţă, spălare de bani sau îmbogăţire ilicită, să se facă fără acordul CSM, dar cu autorizaţia Procurorului General sau a prim-adjunctului acestuia", a spus Oleg Efrim.
Proiectul mai reglementează posibilitatea reţinerii judecătorului în cadrul unei proceduri contravenţionale, cu eliberarea acestuia imediat după identificare şi întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenţie, dar cu informarea CSM despre faptul reţinerii.
În afară de combaterea corupţiei, Ministerul Justiţiei şi-a propus să consolideze profesionalismul actorilor din sectorul justiţiei, în special al magistraţilor şi procurorilor. În acest sens, Guvernul a aprobat un proiect de lege, care va contribui la îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al Justiţiei, la sporirea transparenţei şi eficienţei acestuia.
„Noul proiect de lege urmăreşte eficientizarea şi creşterea gradului de profesionalism a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, a personalului sistemului judecătoresc şi altor categorii de persoane care activează în cadrul sistemului de justiţie", a precizat Oleg Efrim.
Potrivit lui, pentru sporirea eficienţei INJ, se propune crearea unui mecanism de evaluare a calităţii cursurilor de instruire predate în cadrul acestuia, cel puţin o dată la doi ani. De asemenea, urmează a fi reglementat şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau procuror în temeiul vechimii în muncă. Examenul va fi organizat concomitent cu examenele de absolvire a audienţilor cursurilor de formare iniţială a INJ.
Proiectul de lege mai propune ca orice decizie a Consiliului INJ să fie adoptată cu votul a 2/3 din cei 13 membri şi nu 7, cum este în prezent. Totodată, se pune accent pe sporirea transparenţei activităţii INJ. Astfel, toate Regulamentele şi hotărârile aprobate de Consiliul INJ vor fi publicate pe pagina web a Institutului, iar unele în Monitorul Oficial. Documentul prevede şi revizuirea modalităţii de selectare a directorului INJ - se va pune accent mai mult pe capacităţile manageriale ale acestuia, fapt ce ar contribui la o mai bună administrare a Institutului. Mandatul acestuia va fi redus de la cinci la trei ani.
