Guvernul Ponta a primit o lovitură. Comisia Europeană a respins acordul de parteneriat

Noua variantă a draftului Acordului de Parteneriat asumată de Guvernul României a fost prezentată la începutul acestei săptămâni Comisiei Europene ca fiind baza negocierilor priorităţilor de finanţare din următorul exerciţiu financiar 2014 – 2020. Draftul a fost considerat unul lipsit de profesionalism, informează Institutul de Politici Publice (IPP), care îi cere premierului Victor Ponta să se implice în pregătirea unui document adecvat.

"Institutul pentru Politici Publice care a avut, în ultimele zile, discuţii la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio, a putut constata cât de rezervaţi sunt, în acest moment, reprezentanţii Comisiei Europene faţă de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat şi vizionar cu domeniile şi ţintele majore de dezvoltare solicitate spre finanţare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani. Dimpotrivă, oficialii români care au purtat discuţii sectoriale cu Bruxelles-ul au căutat mai degrabă să determine o finanţare incrementală, cu consecinţa nemodernizării statului, în loc să profite de oportunitatea dată de viitoarele fonduri structurale pentru a schimba major cursul unor domenii retrograde. În cel al asistenţei sociale, de exemplu, s-a constatat că statul român nu are determinare, datorită rezistenţei sistemului public la schimbare, să închidă instituţiile mari rezidenţiale (cu până la 300 de persoane cu diverse dizabilităţi) pentru a dezvolta mai multe servicii în comunitate cu îngrijire superioară per tip de dizabilitate (îngrijire la domiciliu, locuinţe protejate în comunitate, centre de zi, etc)", reiese dintr-un comunicat al IPP.

Conform IPP, noua variantă a documentului de negociere nu este profesionistă, iar aprecierea reprezentanţilor Comisiei Europene (CE) este o dovadă concretă a superficialităţii cu care s-au desfăşurat consultările şi a calităţii slabe a consultanţei care s-a contractat în ultimele luni pentru a se pregăti acest draft.

"Instituţiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunităţile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere dar nici interes real să selecteze consultanţi profesionişti şi dedicaţi care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere. Sumele estimative care se anunţă a fi alocate României, comparativ cu alte ţări recent intrate în UE sunt de aproximativ 40 miliarde euro, de unde şi gravitatea comportamentului autorităţilor din România - a Ministerului Fondurilor Europene, în special", declară comunicatul IPP.

În ceea ce priveşte regionalizarea, reprezentanţii CE au precizat clar că niciun oficial nu i-a cerut României să înfiinţeze regiuni sau să descentralizeze Autorităţile de Management la nivel regional. Ba din contră, aceştia susţin că un astfel de proces nu este potrivit în România, iar în contextul capacităţii naţionale existente regionalizarea managementului fondurilor europene poate reprezenta chiar un regres în viitor, susţine Institutul pentru Politici Publice.

IPP face un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, să aducă orice fel de declaraţie, scrisă sau verbală, a vreunui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine punctul de vedere expus în ceea ce priveşte susţinerea eficientizării managementului fondurilor europene prin intermediul regionalizării Autorităţilor de Management.

"Fiind, în acest moment, statul cel mai înapoiat din punct de vedere al stadiului negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene în legătură cu viitorul exerciţiu financiar al UE 2014 - 2020, facem un apel către Premierul Victor Ponta să trateze cu seriozitate pregătirea acestui document care reprezintă fundamentul modului în care urmează să se cheltuiască banii în proiecte de dezvoltare aferente următorilor 7 ani în România. Susţinerea unui document neprofesionist, chiar dacă va fi până la urmă semnat şi de către Comisie, înseamnă alţi 7 ani de stagnare dacă nu regres şi implicit frustrări că fondurile europene nu duc la ţintele de modernizare aşteptate de români, ceea ce va duce, curând, la amplificarea sentimentelor anti-europene. Atragem atenţia că euro-scepticismul nu are neapărat la bază birocraţia europeană cât lipsa de competenţă a autorităţilor naţionale de a performa la nivelul standardelor europene, aşa cum alte ţări membre reuşesc să o facă", au adăugat reprezentanţii IPP.