"Guvernează în mod mizerabil alături de PSD" - Partidul lui Tăriceanu, lovit fără menajamente în presa germană

Cunoscutul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung dedică, sub titlul "Oi negre în România", o amplă analiză relaţiei dintre ALDE European şi ALDE România.

În viziunea FAZ, excluderea partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu din ALDE European, în contextul semnalelor tot mai clare venite în acest sens, este "inevitabilă", iar motivele principale invocate sunt guvernarea "mizerabilă" atestată de Comisia de la Veneţia şi raportul Comisiei Europene, sabotarea luptei împotriva corupţiei şi, nu în ultimul rând, problema drepturilor minorităţilor.

Redăm mai jos articolul integral:

În Bucureşti, partidul partener al partidului liberal german FDP deranjează lupta împotriva corupţiei. Liberalii europeni vor acum să taie legăturile.

Liberalii Europei formează o familie de partide numită ALDE, iar în această familie se coace acum o criză de despărţire. Este vorba de valori fundamentale: democraţia, statul de drept, lupta împotriva corupţiei. În acelaşi timp, este vorba de un membru al familiei care, cel puţin la prima vedere, este liberal - un partener român care se prezintă într-un mod atât de european, încât renunţă chiar la propriul nume. El se numeşte "ALDE", la fel ca şi organizaţia mamă europeană. Dar acum ALDE Europa a început să îşi reducă legăturile cu ALDE România.

Liberalii nu sunt singuri cu grijile lor. PPE, care include partidele creştin democrate CDU şi CSU, a trebuit de asemenea să se ocupe de parteneri dificili, în special de partidul naţionalist "Fidesz" din Ungaria. În martie, PPE a ridicat un zid de protecţie. A suspendat partidul Fidesz ca membru după ce sub conducerea primului ministru Viktor Orban în discursul anti-european al Fidesz au apărut tonuri antisemite. De asemenea, social-democraţii europeni au avut problemele lor cu partenerii est-europeni. La 10 aprilie, Frans Timmermans, Spitzenkandidat al social-democraţilor la alegerile europene, a trebuit să anunţe că relaţiile cu partidul partener român PSD, aflat la guvernare, au fost îngheţate. În iunie, social-democraţii vor să decidă definitiv dacă românii trebuie să plece sau nu.

Problemele liberalilor cu partenerii lor români sunt similare cu cele ale social-democraţilor. La Bucureşti guvernează PSD-ul social-democrat alături de ALDE liberal - şi asta în mod mizerabil - o spun două organisme de control abilitate, Comisia de la Veneţia de pe lângă Consiliul Europei şi Comisia Europeană. Comisia de la Veneţia este un organism de experţi respectat, care poate emite recomandări privind statul de drept în toate statele membre ale Consiliului Europei. În ceea ce priveşte România, ea a constatat în octombrie anul trecut că aşa-numita reformă a justiţiei a coaliţiei social-liberale ameninţă să "dăuneze grav" independenţei justiţiei. Mai grav, lupta împotriva corupţiei devine mult mai dificilă. Comisia UE a reacţionat şi ea o lună mai târziu. A publicat un raport care susţine că politica judiciară a României împiedică autorităţile să "lupte împotriva corupţiei la nivelul cel mai înalt".

De atunci totul s-a înrăutăţit. Reforma justiţiei din România dă de ani de zile impresia că serveşte, în primul rând, pentru a-l proteja pe şeful social-democraţilor români, Liviu Dragnea, de noi condamnări. Au existat în mod repetat avertismente de la Bruxelles. Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile, Parlamentul de la Bucureşti, cu voturile PSD şi ALDE, a votat în favoarea reformării unor legi care ar putea duce la o prescriere mai rapidă a faptelor de corupţie şi la decriminalizarea mitei. Şefa autorităţii anticorupţie a fost şi ea concediată.

Social-democraţii europeni au anunţat de aceea îngheţarea relaţiilor cu partenerii români în aprilie. Ei nu au avut o altă opţiune, deoarece principalul lor candidat, Frans Timmermans, este în acelaşi timp vicepreşedinte al Comisiei Europene şi, în această calitate, responsabil pentru statul de drept. Sistemul juridic de la Bucureşti le-a făcut mai uşoară decizia de despărţire: după ce Timmermans a prezentat în toamnă raportul devastator al Comisiei despre România, s-a deschis un dosar penal împotriva sa şi a comisarului pentru justiţie, Vera Jourova, pentru "fals" şi constituire a unui grup infracţional organizat. Ancheta a fost oprită de-abia la sfârşitul lui martie. Prea târziu pentru o reconciliere.

Şi liberalii? Ei au o problemă cu prietenii lor din "ALDE România" de multă vreme. ALDE România nu e responsabil doar de subminarea autorităţii anticorupţie DNA de către coaliţia de guvernare de la Bucureşti. Ei au susţinut şi un referendum împotriva căsătoriei homosexuale în România. Aceasta nu este o chestiune minoră pentru liberali. Membrul FDP al parlamentului german, Alexander Graf Lambsdorff, reaminteşte că aproape nici un subiect nu uneşte familia sa politică la fel de mult ca lupta pentru drepturile minorităţilor. "Trebuie să vă imaginaţi asta", spune el. "În alte ţări, liberalii ies în stradă şi flutură steagurile cu curcubeu, chiar dacă este vorba doar de ameninţări cu violenţă". Dar la Bucureşti, "oamenii noştri" au participat la o agitaţie anti-homosexuală.

Referendumul a eşuat, dar legătura a fost ruptă. La sfârşitul lunii septembrie, un grup de cinci partide membre ale ALDE european au cerut într-o scrisoare către preşedintele ALDE european să pună pe ordinea de zi o discuţie despre "ALDE România". Scrisoarea a semnat-o şi Nicola Beer, Spitzenkandidat al FDP la alegerile europene. În martie, prezidiul Grupului Liberal din Parlamentul European a propus în unanimitate excluderea ALDE România din familia partidului. Decizia va fi luată la o conferinţă a ALDE european în 28 iunie.

Înainte de decizia fracţiunii parlamentare, liberalii europeni au încercat mult şi în zadar să se înţeleagă cu partenerii lor români. Ei au amintit rapoartele devastatoare ale comisiilor, au cerut ajutor, dar au primit doar răspunsuri evazive. Liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt din Belgia, a rezumat experienţele sale din martie. Într-o scrisoare adresată preşedintelui ALDE european, el scrie că liberalii români au fost asaltaţi cu cereri şi aceştia din urmă au promis în mod repetat repetat o revizuire a atitudinii. Luni întregi au trecut cu corespondenţă şi discuţii, dar de întâmplat nu s-a întâmplat nimic.

ALDE România vede lucrurile altfel. Europarlamentarul Norica Nicolai spune că prietenilor europeni li s-a spus de mai multe ori că nu există nici o cale de a evita reforma mult criticată a justiţiei româneşti, deoarece aceasta este singura modalitate de a reduce influenţa fostului serviciu secret comunist Securitate. Nimeni nu a ascultat. Concluzia lui Nicolai: rapoartele negative reprezintă o încălcare clară a competenţei. În ele nu se vede nimic altceva decât abordarea "hegemonică" a unor state UE în relaţiile cu partenerii mai mici.

"Ce e de ajuns e de ajuns"

Din punctul de vedere al politicienilor occidentali, astfel de reacţii arată doar un singur lucru: "liberalii" români încearcă la fel de puţin să ia în serios preocupările prietenilor lor europeni precum o fac partenerii lor de coaliţie "social-democraţi". "Ce e de ajuns e de ajuns", se spune în conducerea partidului european, aşa că mulţi nu se mai aşteaptă că excluderea din iunie mai poate fi încă împiedicată. Atunci, la congresul ALDE european, va fi nevoie de o majoritate de două treimi pentru decizie, iar doamna Nicolai spune că partidul ei are încă prieteni - de exemplu alte partide est-europene sau partidul spaniol Ciudadanos. În congresul de partid al "ALDE Europa", unde se ia decizia, est-europenii nu sunt foarte bine reprezentaţi şi este neclar dacă i-ar proteja cu adevărat pe români. În orice caz, în martie, când comitetul executiv al partidului a cerut excluderea, bulgarii şi spaniolii nu au mişcat nici un deget pentru ALDE România.

Pentru liberali despărţirea va fi oarecum mai uşoară, deoarece ei pot spera ca locurile pierdute prin excluderea ALDE România în viitorul Parlament European să fie compensate. Nu tot aşa este situaţia pentru social-democraţii europeni şi pentru partidul popular. În prezent, liberalii negociază o alianţă cu o nouă forţă românească, "Uniunea Salvaţi România", care îşi are originea în protestele civile de vara trecută. Această negociere nu duce neapărat la succes, deoarece şi Partidul Popular European doreşte să-i atragă pe cei noi. Dar mai importantă este o altă şansă: despărţirea de ALDE România i-ar putea ajuta pe liberali ca după alegerile europene să se coalizeze cu partidul prezidenţial francez "En Marche". Emmanuel Macron are în legătură cu guvernele-problemă din Europa Centrală şi de Est o poziţie dură - atât de dură încât Norica Nicolai de la ALDE de România a susţinut că liberalii occidentali se grăbesc aşa de tare cu despărţirea pentru a se putea arunca la pieptul francezilor. Purtătorul de cuvânt al lui Verhofstadt consideră că această afirmaţie este un nonsens. Dar e adevărat însă, chiar şi în ceea ce priveşte politica puterii, că nu este greşit pentru liberali să îşi păstreze o anumită distanţa faţă de rudele lor politice din România.

Traducere realizată de Adela Almaşi şi Mihnea Mihai (Rezist Zurich)