Grădinile zoologice din România, un pericol pentru vizitatori şi animale

Grădinile zoologice din România reprezintă un pericol pentru vizitatori şi pentru animalele pe care le găzduiesc, relevă o amplă cercetare realizată de o organizaţie nonguvernamentală internaţională în rândul a 20 de ţări din UE şi prezentată marţi în Parlamentul European.

Fundaţia Born Free notează în raportul pentru România că, din cele 33 de grădini zoologice recunoscute din ţara noastră, 12 sunt neautorizate, majoritatea dintre acestea operând în continuare şi fiind deschise publicului. Autorii studiului atrag atenţia că acest lucru ar putea contraveni Directivei CE 22/1999 privind grădinile zoologice, care stabileşte regulile de instalare şi de funcţionare pentru astfel de spaţii.

Datele cuprinse în studiu au fost colectate în octombrie 2009 de la zece grădini zoologice din România.

"Aparenta lipsă de cunoştinţe şi de expertiză a agenţiilor de aplicare a legii şi a operatorilor grădinilor zoologice ar putea împiedica aplicarea eficientă a legislaţiei româneşti privind grădinile zoologice", notează autoriii cercetării realizate în trei ani.

"Designul nesatisfăcător al cuştilor, slaba întreţinere a gardurilor, lipsa barierelor despărţitoare şi penuria de angajaţi disponibili la grădinile zoologice i-au pus deseori în pericol pe vizitatori sau i-au expus la boli. Unii vizitatori au putut cu uşurinţă să intre în contact direct cu specii periculoase, inclusiv urşi şi lei", atrage atenţia studiul realizat de Fundaţia Born Free.

În plus, subliniază autorii cercetării, "multe dintre cuşti nu sunt igienice şi pot reprezenta un risc pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor". "În medie, patru din cinci cuşti nu oferă animalelor oportunitatea de a-şi dezvolta comportamentul sau activitatea prin intermediul a diverse obiecte, în principal jucării sau dispozitive de hrănit", relevă raportul.

Organizaţia nonguvernamentală atrage totodată atenţia că grădinile zoologice din România au o contribuţie minimă la conservarea biodiversităţii, iar angajamentul acestora faţă de educarea şi informarea publicului este extrem de slab.

Cele 10 grădini zoologice evaluate sunt: Bârlad, Brăila, Băneasa (Bucureşti), Acvariul din Constanţa, Exotic Bird House din Constanţa, Delfinariul din Constanţa, Minirezervaţia din Constanţa, Gârbovele (Galaţi), Oneşti şi Bucov (Ploieşti).

Din 2005, toate grădinile zoologice din statele membre ale UE trebuie să îndeplinească cerinţele de bază ale Directivei CE 22/1999 şi să implementeze o serie de măsuri pentru a conserva biodiversitatea, pentru a educa publicul şi pentru a păstra animalele în condiţii care respectă nevoile fiecărei specii.

Totuşi, Fundaţia Born Free notează că majoritatea grădinilor zoologice europene nu respectă aceste reguli. "În Europa, grădinile zoologice nu-şi respectă obligaţiile privind conservarea speciilor, educarea publicului şi bunăstarea animalelor, aşa cum cer legile naţionale şi internaţionale", precizează organizaţia specializată în protecţia animalelor.

"Mii de animale din sute de grădini zoologice trăiesc în condiţii deplorabile", mai relevă studiul, precizând că în niciuna din cele 20 de ţări analizate situaţia nu este perfectă.

"Fără mobilizarea comunităţii internaţionale, probabil că aceste probleme ruşinoase vor continua să existe", atrage atenţia Daniel Turner, purtătorul de cuvânt Fundaţiei Born Free.

"Deşi această directivă a fost transpusă în fiecare state membru, legislaţiile naţionale nu au deseori reguli detaliate pentru a proteja corespunzător animalele", îşi exprimă regretul autorii raportului. Documentul relevă totuşi unele progrese înregistrate în anumite state.