Georgia nu va sări în ajutorul Occidentului în cazul unei intervenţii armate în Siria
Autorităţile Georgiei nu sunt dornice să participe de partea Occidentului în războiul din Siria, în pofida faptului că au ajutat activ SUA şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în timpul operaţiunilor din Irak şi Afganistan. De altfel, în opinia experţilor intervievaţi de cotidianul rus Kommersant, pentru iniţierea de atacuri cu rachetă asupra Siriei, este puţin probabil ca SUA şi aliaţii lor să aibă nevoie de teritoriul sau de spaţiul aerian georgian. Cu mult mai comodă ar fi folosirea în acest scop a teritoriului Turciei.
Pe măsură ce se apropie 'ora X' în evenimentele din jurul Siriei, la Tbilisi se discută din ce în ce mai activ despre modul în care Georgia ar putea participa la 'coaliţia anti-Assad'. Această activitate intensă a Georgiei le pare multora o reacţie firească, deoarece în pofida schimbării puterii în această ţară, Tbilisi continuă să aspire la NATO şi să participe la operaţiunea afgană a Alianţei: la ora actuală, în provincia Gilmend sunt desfăşuraţi peste 1.600 de militari georgieni, iar la acest criteriu Georgia depăşeşte multe ţări membre ale NATO.
În plus, Georgia are experienţa cooperării directe cu SUA şi Marea Britanie în timpul operaţiunii din Irak. Contingentul georgian - circa 2.000 de soldaţi şi ofiţeri - a fost al cincilea ca mărime în 2004 şi al treilea în august 2008, atunci când, în contextul declanşării acţiunilor armate în Osetia de Sud, a fost dus de urgenţă în patrie, cu avioane americane de transport militar.
Însă, în ambele cazuri - atât în Irak, cât şi în Afganistan - Georgia s-a raliat coaliţiei deja după încheierea 'fazei principale' de acţiuni armate şi îndeplinea doar un 'rol de pacificare' în vederea sprijinirii status-quo-ului creat. Drept rezultat, în Irak au murit 3 militari georgieni, iar în Afganistan - 29.
Niciun politician georgian nu şi-a spus deocamdată punctul de vedere în legătură cu participarea Georgiei la o posibilă viitoare operaţiune militară în Siria. 'Nu am primit nicio propunere în acest sens', a anunţat preşedintele Comisiei pentru apărare şi securitate a parlamentului georgian, Irakli Sesiaşvili, subliniind în acelaşi timp că 'în orice caz, parlamentarii trebuie să-şi dea acordul pentru utilizarea trupelor în străinătate'. Sesiaşvili nu a exclus posibilitatea dezbaterii acestei probleme în viitorul apropiat, 'deoarece Georgia, desigur, vrea să fie împreună cu lumea civilizată'. Cu toate acestea, el a adăugat că 'modalitatea concretă a participării (la operaţiunea armată) va depinde de condiţiile şi de resursele ţării'.
Zvonurile privind participarea Georgiei la coaliţia împotriva Siriei sunt alimentate de faptul că, în timpul ultimei vizite desfăşurate în SUA de ministrul georgian al apărării Irakli Alasania, acesta a convenit asupra ralierii pacificatorilor georgieni la operaţiunile sub egida ONU. Însă, după cum a anunţat pentru Kommersant o sursă de informaţii din cadrul Ministerului de Externe al Georgiei, 'acest acord nu are deocamdată legătură cu Siria, deoarece perspectivele operaţiunii ONU în această ţară sunt destul de înceţoşate, din cauza poziţiei Rusiei şi Chinei'.
De altfel, experţii pun la îndoială faptul că Georgia va putea să-i ajute într-un fel pe aliaţii occidentali în războiul sirian. 'Georgia nu se învecinează cu Siria, iar americanii ar avea nevoie de acordul Armeniei şi Azerbaidjanului în vederea utilizării spaţiului aerian sau aeroporturilor georgiene pentru bombardarea Siriei', a explicat pentru Kommersant redactorul-şef al revistei de analiză militară 'Arsenali', Irakli Aladaşvili. În opinia analistului, 'Occidentul pur şi simplu nu are nevoie de aceasta, pentru că Turcia sprijină în totalitate declanşarea operaţiunii militare (în Siria)'.
În ceea ce priveşte participarea la operaţiunea de menţinere a păcii, în cazul doborârii regimului lui Assad, în opinia lui Irakli Aladaşvili este încă prea devreme să se prognozeze dacă echipa lui Bidzina Ivanişvili va dori să-şi trimită trupele în Siria. 'Georgia are destule probleme proprii. Pentru toţi ar fi mai bine dacă această situaţie va fi soluţionată în mod paşnic', a conchis expertul citat.
