Gabbard şi-a exprimat reţinerea privind legea de supraveghere pe care Trump încearcă să o reînnoiască

Şefa Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, i-a spus preşedintelui Donald Trump la începutul lunii februarie că are rezerve cu privire la reautorizarea unei competenţe-cheie de supraveghere fără a include reforme pentru protejarea vieţii private a americanilor, potrivit a două persoane cu cunoştinţă despre schimbul de opinii.

Ea şi-a exprimat îngrijorările în faţa lui Trump în timpul unei întâlniri la Casa Albă, în timp ce preşedintele încă îşi cântărea poziţia, au spus cele două persoane, cărora, la fel ca altora din acest raport, li s-a acordat anonimatul pentru a împărtăşi detalii despre discuţiile sensibile de politică.

Apelul lui Gabbard către preşedinte nu a avut succes, scrie POLITICO, iar Trump i-a îndemnat recent pe legislatorii republicani să prelungească programul, cunoscut sub numele de Secţiunea 702 a Legii privind supravegherea informaţiilor externe, cu încă 18 luni, fără modificări.

Într-o declaraţie, Casa Albă a spus că „întreaga echipă excepţională de securitate naţională” a lui Trump este în deplin acord cu preşedintele în avansarea eforturilor sale de a obţine o reautorizare curată a FISA 702.

Poziţia lui Trump cu privire la acest statut marchează cel mai recent caz în care a ignorat sfaturile lui Gabbard, unul dintre cei mai importanţi oficiali ai săi din domeniul informaţiilor, sau a marginalizat-o complet, în timp ce administraţia sa a urmărit unele dintre cele mai vizibile priorităţi de politică externă.

Gabbard a fost în mare parte absentă în timp ce Casa Albă a desfăşurat o campanie de presiune de ultim moment pentru a-i convinge pe republicanii rămaşi indecişi să susţină iniţiativa înainte ca legea să expire pe 20 aprilie.

Gabbard a oferit foarte puţine comentarii publice despre FISA în ultimele luni şi nici nu a participat la vreun briefing cu uşile închise în care oficialii administraţiei au încercat să-şi prezinte planul în Congres, potrivit a doi consilieri parlamentari familiarizaţi cu discuţiile despre FISA.

Excepţia de la tăcerea ei a venit în timpul întrebărilor la o audiere în Congres luna trecută, unde Gabbard a spus că susţine o prelungire de 18 luni.

„Aceasta este poziţia preşedintelui şi aceasta este poziţia comunităţii de informaţii”, a răspuns ea atunci.

Olivia Coleman, purtătoare de cuvânt a lui Gabbard, a spus că ODNI, în ansamblu, a „participat şi coordonat numeroase briefinguri şi discuţii la nivel de personal şi membri, atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, cu privire la competenţele 702, aşa cum este procedura standard pentru ODNI atunci când FISA 702 urmează să fie reautorizată.”

În ultimele zile, Trump a intensificat presiunea asupra republicanilor pentru a susţine o reînnoire fără modificări a legii, argumentând că aceasta este esenţială pentru securitatea naţională a SUA. Alţi consilieri de rang înalt, inclusiv directorul CIA John Ratcliffe şi preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, generalul Dan Caine, au făcut demersuri directe în Congres în această săptămână, ca parte a efortului intens al lui Trump de a forţa prelungirea.

Secţiunea 702 permite guvernului federal să supravegheze comunicaţiile străinilor aflaţi în afara ţării, inclusiv terorişti, spioni şi traficanţi de droguri. Dar poate include şi comunicaţiile americanilor, iar susţinătorii vieţii private susţin că legea ar trebui actualizată pentru a cere oficialilor din informaţii să obţină un mandat înainte de a analiza aceste date.

Directorul serviciului naţional de informaţii are un rol prevăzut de lege în supravegherea Secţiunii 702, iar liderii anteriori ai instituţiei au acţionat atât ca principali intermediari către Congres pe acest subiect, cât şi ca cei mai vocali susţinători ai acesteia.

Avril Haines, fosta directoare a serviciului în timpul preşedintelui Joe Biden, a trimis scrisori şi s-a întâlnit în mod repetat cu legislatorii înainte ca statutul să fie din nou supus reînnoirii în 2024. Iar Dan Coates, director în momentul în care Secţiunea 702 a fost reînnoită în 2018, a jucat un rol principal în mobilizarea voturilor pentru Trump şi chiar a editat o postare oportună în numele său.

Dar Gabbard — şi chiar Trump — au avut de mult timp rezerve faţă de această lege.

În calitate de membru democrat al Congresului, Gabbard a introdus odată legislaţie împreună cu reprezentantul Thomas Massie (R-Ky.) pentru a reforma Secţiunea 702, deşi iniţiativa a eşuat în Camera Reprezentanţilor. Massie este acum unul dintre republicanii-cheie care se opun planului lui Trump pentru o reautorizare fără modificări.

Poziţia lui Gabbard faţă de această competenţă de supraveghere a devenit un subiect central înaintea audierii sale de confirmare din ianuarie 2025. Confruntată cu o posibilă opoziţie din partea republicanilor din Comisia de Informaţii a Senatului, Gabbard a emis o declaraţie în care a spus că modificările aduse legii în 2024 i-au înlăturat îngrijorările anterioare. Dar ulterior a declarat în scris comisiei că „în general” susţine obligativitatea unor mandate judiciare pentru a proteja datele americanilor.

Trump a susţinut că Secţiunea 702 a fost folosită abuziv pentru a spiona campania sa politică în 2016. El aproape că a blocat ultimele două voturi din Congres — în 2018 şi 2024 — pentru reautorizarea legii, lansând o serie de postări critice pe reţelele sociale.

Dar nemulţumirile lui Trump legate de FISA privesc în mare parte o altă secţiune a legii, care nu urmează să fie reînnoită, aşa cum a recunoscut chiar el într-una dintre postările din această săptămână.

Opiniile lui Gabbard asupra altor subiecte au fost uneori în contradicţie cu agenda de politică externă a lui Trump, creând tensiuni cu Casa Albă.

În perioada în care era în Congres, Gabbard a fost o critică vocală a războaielor anterioare din Orientul Mijlociu şi s-a opus unei politici externe americane agresive. Iar în primele zile ca director al serviciului de informaţii, a publicat un videoclip pe reţelele sociale avertizând asupra pericolelor unui holocaust nuclear — o mişcare care l-a iritat pe Trump, în timp ce acesta lua în considerare un atac asupra siturilor nucleare ale Iranului.

Trump a respins evaluarea lui Gabbard conform căreia Iranul nu urmărea să construiască o armă nucleară vara trecută, iar ea nu a fost alături de el când a decis să lanseze atacuri aeriene asupra a trei situri nucleare ale ţării.

Iar când Trump discuta o campanie militară de amploare împotriva Iranului în februarie, el se afla la Mar-a-Lago împreună cu Ratcliffe şi secretarul de stat Marco Rubio, în timp ce Gabbard şi alţi membri ai cabinetului monitorizau evenimentele din Washington, D.C.

Luna trecută, unul dintre principalii consilieri ai lui Gabbard, Joe Kent, a demisionat în opoziţie faţă de războiul din Iran. În timpul a două audieri în Congres din aceeaşi săptămână, Gabbard a încercat să menţină un echilibru între susţinerea justificării lui Trump pentru război — că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă — şi clarificarea faptului că aceasta nu reflecta neapărat opinia ei personală.

„Singura persoană care poate determina ce este şi ce nu este o ameninţare iminentă este preşedintele”, i-a spus ea senatorului Jon Ossoff (D-Ga.).