Finlanda intenţionează să adopte cea mai drastică legislaţie anti-alcool

Finlanda intenţionează să adopte cea mai dură legislaţie din Europa referitoare la băuturile alcoolice. Proiectul, elaborat de un grup de experţi al Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, prevede un întreg complex de măsuri menite să elibereze ţara din strânsoarea sufocantă a alcoolismului. Populaţia acestei ţări este una dintre cele mai 'băutoare' din întreaga lume: anual, fiecare finlandez consumă circa 10 litri de alcool pur, informează cotidianul Novîe Izvestia.

Printre propunerile experţilor se numără majorarea taxelor la alcool, interzicerea totală a vânzărilor de băuturi alcoolice în magazine în zilele de sărbătoare şi de weekend, precum şi după orele 18.00 în zilele obişnuite. De asemenea, se propune scoaterea din oferta punctelor comerciale a berii cu peste 3,5% alcool, interzicerea consumului de băuturi alcoolice în locurile publice, inclusiv pe stadioane şi în cimitire, precum şi interzicerea vânzării de alcool în restaurante şi cluburile de noapte după orele 02,30 dimineaţa. Se preconizează că, după ce vor fi dezbătute în parlament, respectivele concluzii ale experţilor vor deveni lege deja până la sfârşitul acestui an.

Analişti finlandezi au numit deja noile reguli drept 'Legea prohibiţiei-light' sau 'Legea semiprohibiţiei'. De altfel, Finlanda a fost singura ţară din Europa de Nord care în anii 1920 a introdus, urmând exemplul SUA, interdicţia la comercializarea de alcool. Este adevărat că acele legi draconice au trebuit schimbate doar peste câţiva ani, din cauza contrabandei cu alcool din Estonia vecină. În opinia criticilor, nici de această dată Finlanda nu va reuşi să rămână o 'insulă a treziei în marea de alcool a Europei'.

Deja la această oră Finlanda se află pe locul doi în Europa, după Suedia, în ceea ce priveşte majorarea taxelor la alcool. De exemplu, o sticlă de vodcă de 0,7 litri are o taxă pe valoare adăugată de 100%, în timp ce în Estonia vecină această taxă este de 36%. După aderarea Estoniei la UE, temându-se de 'torentul de vodcă' dinspre această ţară, Finlanda a redus, în 2004, cu aproape 40% taxa pentru băuturile alcoolice tari. Ca urmare a acestei perioade de 'dezgheţ', în 2005 au murit din cauza consumului de alcool cu 300 de finlandezi mai muţi decât cu un an înainte, a crescut de 1,5 ori numărul de crime pe fond de consum de alcool, iar numărul de cazuri de ciroză a crescut cu o treime.

Medicii au dat alarma, declarând că cei 5 milioane de reprezentanţi ai naţiunii finlandeze vor ajunge la o degradare definitivă din cauza alcoolului, iar autorităţile, încercând să apere ţara de acest pericol a început în etape, din 2009 până în 2012, să majoreze taxele la alcool.

Amintind de 'furtunosul an' 2005, ministrul finlandez al sănătăţii şi protecţiei sociale Paula Risikko încearcă să-şi convingă concetăţenii de corectitudinea noilor măsuri. În fiecare an, 4.000 de finlandezi mor din cauza unor boli legate de consumul exagerat de vodcă. Cheltuielile directe şi indirecte legate de tratarea alcoolicilor se ridică la sute de milioane de euro. Dacă parlamentul va adopta propunerile experţilor în formă completă, ministerul condus de dna Risikko promite că numărul de decese cauzate de consumul de alcool se va reduce cu 800 de cazuri pe an, iar consumul de alcool se va reduce cu o pătrime până în 2020.

Adversarii 'Legii semiprohibiţiei' i-au comandat companiei TUS Gallup un studiu din care rezultă că interdicţia la alcool este lipsită de sens. Doar pe parcursul primelor patru luni ale anului în curs, vânzările de cidru au scăzut în Finlanda cu 60% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Au scăzut şi cele de bere, finlandezii cumpărând cu 25% mai puţin. În acelaşi timp, au crescut semnificativ achiziţiile de alcool din Estonia. 'Vom pierde o mulţime de locuri de muncă. Singurul învingător al acestei reforme va fi portul Tallinn', comentează situaţia preşedinta Uniunii berarilor din Finlanda, Elin Ussa.

Finlanda a încercat de mai multe ori să blocheze 'fereastra estoniană', pledând la Bruxelles pentru înăsprirea legislaţiei europene anti-alcool. La mijlocul anilor 2000, după publicarea raportului 'Alcoolul şi Europa', ai cărui autori constatau că bătrânul continent se alcoolizează vertiginos, Comisia Europeană a promis să majoreze taxele la alcool în UE, însă acest lucru nu s-a întâmplat. A învins puternicul lobby pro-alcool. În final, în UE este valabilă o singură regulă: taxa pentru băuturile alcoolice tari nu trebuie să fie mai mică de 15%.

În jurul acestui nivel fluctuează Bulgaria şi România, iar aproape jumătate dintre ţările-membre ale UE nu riscă să depăşească peste 40%. În final, micii speculanţi, care fac trafic de alcool între ţările UE, sunt bine asiguraţi cu locuri de muncă.

Neavând posibilitatea de a influenţa radical situaţia, autorităţile finlandeze organizează de când în când campanii împotriva traficanţilor de alcool, făcând apel la conştiinţa concetăţenilor. Una dintre aceste campanii tocmai s-a încheiat. În întreaga ţară au fost lipite afişe care prezintă un personaj sumbru, ce-i propune unui trecător o sticlă 'lipită' de poala pardesiului său. 'Poate că în familia ta este un traficant? Fii atent la anturajul tău!', îndeamnă afişele.

Însă, chiar dacă s-au şi găsit câţiva 'turnători' în familiile finlandeze, tendinţa generală de creştere a vânzărilor 'pe sub mână' nu a putut fi învinsă, conchide Utro.