Exporturile chineze de tehnologii de supraveghere transformă statele în dictaturi digitale

Ascensiunea Chinei ca principal exportator mondial de tehnologii de supraveghere produce rezultate îngrijorătoare. Pachetele de tehnologii de supraveghere exportate de Beijing cuprind o întreagă arhitectură tehnologică, care poate oferi guvernelor o capacitate fără precedent de a-şi vedea, identifica şi urmări populaţiile.

Aceste tehnologii includ camere de supraveghere, inteligenţă artificială, reţele de telecomunicaţii, cloud computing, recunoaştere facială, recunoaşterea numerelor de înmatriculare şi sisteme centralizate de comandă.

Multe ţări de dimensiune medie au devenit deja clienţi sau sunt pe cale să devină.

Transformarea altor state în “mici Chine”

Turcia reprezintă un caz important de studiu. Pentru a fi clar, Turcia nu a devenit încă un stat de supraveghere de tip chinezesc. Sistemul său politic şi instituţiile sale sunt diferite de cele ale Chinei.

Cu toate acestea, companiile chineze de tehnologie au dobândit o prezenţă semnificativă în infrastructura digitală a Turciei şi nu ezită să o promoveze. De fapt, Huawei şi-a comercializat în mod explicit pe piaţa turcă sistemele de camere CCTV bazate pe inteligenţă artificială şi tehnologiile “Safe City”, adică tehnologii de supraveghere.

Nu este un secret că statul comunist chinez doreşte să vândă cât mai multe produse către cât mai mulţi parteneri comerciali. Dar este posibil, de asemenea, ca Beijingul să îşi dorească un număr cât mai mare de parteneri care să utilizeze şi să devină dependenţi de tehnologiile sale de supraveghere, astfel încât societăţile lor să se transforme în “mici Chine” prin implementarea tehnologiilor de tip Smart City?

Supravegherea prin camere dotate cu inteligenţă artificială

Primul element de bază este camera de supraveghere. Companii chineze precum Hikvision şi Dahua au devenit lideri mondiali în domeniul echipamentelor de supraveghere video.

Între timp, Huawei a dezvoltat camere dotate cu inteligenţă artificială, capabile să efectueze recunoaşteri şi analize sofisticate ale imaginilor. CSIS notează că firmele chineze pot furniza tehnologii care variază de la camere şi sisteme de analiză AI până la implementarea centralizată a acestora.

Tehnologia Huawei bazată pe inteligenţă artificială este prezentă în Turcia şi utilizează camere echipate cu cipuri AI şi capacităţi de învăţare profundă pentru recunoaştere şi identificare, alimentând în acelaşi timp sisteme cloud de analiză a volumelor mari de date.

Astfel de sisteme pot funcţiona la nivelul unor reţele formate dintr-un număr uriaş de camere.

Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală a capacităţii de supraveghere pentru ţări precum Turcia. O cameră convenţională înregistrează ceea ce s-a întâmplat. O cameră dotată cu AI poate începe să răspundă la întrebările cine, când, unde şi ce. Diferenţa este enormă.

Oraşele “inteligente” pot deveni reţele de supraveghere

A doua componentă tehnologică este platforma pentru oraşe inteligente. Sistemele Huawei pentru oraşe inteligente combină 5G, inteligenţă artificială, dispozitive conectate la Internetul Lucrurilor (IoT), cloud computing şi analiza volumelor mari de date.

Compania descrie un “creier digital” integrat, capabil să conecteze mai multe funcţii guvernamentale şi surse de date. Niciuna dintre aceste tehnologii nu este în mod inerent autoritară.

Sistemele inteligente de gestionare a traficului, administrarea energiei şi serviciile publice conectate sunt exemple de tehnologii care pot face oraşele mai eficiente.

Problema apare atunci când aceste sisteme sunt interconectate cu bazele de date de securitate.

O cameră produce o imagine. O reţea de telecomunicaţii produce date despre locaţie şi comunicaţii. Un senzor dintr-un oraş inteligent produce informaţii despre deplasare. Inteligenţa artificială poate combina instantaneu toate aceste fluxuri.

Rezultatul nu mai este doar o colecţie de camere. Este un sistem urban de informaţii şi supraveghere.

Această tehnologie nu este nouă, însă îngrijorarea ţine de adoptarea sa pe scară largă. CSIS a documentat de-a lungul anilor acorduri Huawei “Safe City” în zeci de ţări, care implică CCTV, supraveghere video inteligentă, recunoaştere facială şi a numerelor de înmatriculare, monitorizarea mulţimilor, centre de comandă şi alte tehnologii de securitate.

Amprenta digitală a Huawei

Un alt factor este reprezentat de telecomunicaţii. În cazul Turciei, Huawei operează în această ţară - precum şi în alte state - de zeci de ani şi şi-a creat o prezenţă locală importantă în domeniul cercetării şi tehnologiei.

Compania are aproximativ 1.500 de angajaţi în Turcia şi operează un centru de cercetare şi dezvoltare la Istanbul. Personalul propriu al Huawei gestionează tehnologia, ceea ce oferă şi oportunităţi suplimentare pentru colectarea de date.

Acest lucru este important deoarece infrastructura de telecomunicaţii reprezintă sistemul nervos al statului modern de supraveghere. Este un circuit informaţional tehnologic puternic: camerele şi senzorii colectează informaţii, telefoanele generează date, reţelele le transferă, sistemele cloud le stochează şi le analizează, iar inteligenţă artificială le interpretează.

Cu cât aceste sisteme devin mai profund integrate, cu atât creşte potenţialul guvernelor de a construi o imagine cuprinzătoare asupra propriilor cetăţeni. Modelul de oraş inteligent al Huawei combină în mod explicit aceste tehnologii.

Tehnologie de supraveghere uşor de extins

De ce cumpără guvernele aceste sisteme? Răspunsul nu este neapărat ideologia, deşi aceasta poate juca un rol, ci adesea economia.

Companiile chineze de supraveghere pot oferi guvernelor pachete tehnologice complete la preţuri competitive. Partenerii Huawei pentru Safe City sunt în mod disproporţionat ţări cu venituri medii, ceea ce sugerează că accesibilitatea şi avantajele comerciale pot reprezenta factori importanţi în adoptarea acestor tehnologii.

Acest lucru îi oferă Beijingului o oportunitate comercială enormă. De ce să construieşti de la zero o infrastructură de supraveghere când o poţi cumpăra direct, gata de utilizare?

Mai mult, astfel de sisteme ar putea ajuta guvernele ilegitime să rămână la putere. În acelaşi timp, odată ce o ţară a investit masiv într-un anumit ecosistem tehnologic, înlocuirea acestuia poate deveni foarte costisitoare.

CSIS a avertizat că statele care adoptă echipamente Huawei ar putea deveni practic “blocate” într-un anumit sistem, din cauza costurilor ridicate de înlocuire, în timp ce companiile chineze îşi măresc cota de piaţă şi îşi impun standardele tehnice.

Asta nu înseamnă că toţi clienţii Huawei sunt regimuri autoritare, deşi multe dintre ele sunt.

Datele ca active strategice

Un alt factor important îl reprezintă datele. Exporturile chineze de tehnologii de supraveghere îi pot oferi Beijingului mai mult decât venituri din vânzarea echipamentelor.

Ele pot ajuta companiile chineze să îşi extindă standardele tehnologice, să dobândească experienţă pe pieţele externe şi să aprofundeze relaţiile comerciale.

Îngrijorarea strategică este că, dacă firmele chineze devin furnizorii camerelor, reţelelor, sistemelor cloud şi platformelor AI din întreaga lume, acestea ar ajunge să fie profund integrate în infrastructura digitală a altor state.

Acest lucru creează influenţă chiar şi fără acces direct la fiecare fragment de date.

Ce înseamnă toate acestea?

Turcia, printre alte state, reprezintă, prin urmare, un semnal de alarmă - nu neapărat pentru că s-ar transforma în China, ci pentru că demonstrează modul în care capacităţile de supraveghere pot pătrunde într-o ţară prin intermediul infrastructurii comerciale obişnuite.

Astfel, competiţia dintre China şi Occident devine din ce în ce mai mult o confruntare privind modelele tehnologice adoptate de un număr tot mai mare de ţări.

Modelul chinez pune accent pe scară, integrare şi control centralizat.

Democraţiile occidentale pun, în general, un accent mai mare pe viaţa privată, transparenţă şi restricţii juridice, deşi şi guvernele occidentale folosesc recunoaşterea facială, supravegherea bazată pe AI şi alte tehnologii de monitorizare.

Avantajul Chinei constă în faptul că firmele sale pot oferi o mare parte din această infrastructură sub forma unui pachet integrat. Acest lucru face tehnologia uşor de exportat şi, odată instalată, dificil şi costisitor de înlocuit.

Statele Unite şi Occidentul se confruntă, prin urmare, cu o provocare care depăşeşte companiile Huawei, Hikvision sau Dahua. Ele trebuie să concureze cu un întreg ecosistem tehnologic.

Întrebarea reală nu este neapărat dacă fiecare cameră chinezească spionează în secret cetăţenii străini. Ci dacă ţări precum Turcia şi multe altele, care au o expunere tot mai mare la infrastructura digitală chineză, ar putea ajunge să devină dictaturi digitale din cauza acesteia.