"Europa trebuie să afle că românii au plătit scump decizia de separare prin Pactul Ribbentrop-Molotov"

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze nordul Bucovinei şi Basarabia Uniunii Sovietice, fapt ce a dus la îngrădirea drepturilor populaţiei majoritare din aceste regiuni româneşti din lume, a atras atenţia Siegfried Mureşan.
Siegfried Mureşan
Siegfried Mureşan (Epoch Times România)

Europa trebuie să afle că românii au plătit destul de scump decizia de separare a poporului român prin Pactul Ribbentrop-Molotov, a declarat, marţi seară, europarlamentarul Siegfried Mureşan, la vernisajul expoziţiei "Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani - pagina ascunsă a istoriei", eveniment desfăşurat la Parlamentul European, relatează Agerpres.

"Decenii întregi autorităţile sovietice şi apoi autorităţile ruseşti au încercat să ne convingă că în aprilie 1941 la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, nu a avut loc niciun masacru împotriva românilor care doreau să se întoarcă în patria mamă şi, 50 de ani după acel masacru, nu ne-a fost permis să aflăm, să vorbim, să menţionăm să discutăm despre această pagină neagră a istoriei românilor, uciderea a peste 3000 de români pe 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă.

Am considerat necesar să organizăm astăzi această expoziţie aici pentru a ne aduce aminte, pentru a atrage atenţia şi colegilor din PE, din alte state membre ale Uniunii Europene, cu privire la acest masacru, comparabil cu masacrul împotriva elitei poloneze de la Katyn, tot din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Decizie pe care noi nu am vrut-o, nu am fost consultaţi, nu am participat, decizie, evident luată împotriva voinţei noastre (...) Cred că ne vom îndeplini obiectivul de-a lungul acestei săptămâni de a aduce acest masacru într-o oarecare măsură în conştiinţa colegilor din alte state", a precizat Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul a amintit că în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, România a fost nevoită ca în 1940 să cedeze nordul Bucovinei şi Basarabia Uniunii Sovietice.

"Drepturile populaţiei majoritare din aceste regiuni româneşti ale lumii au fost evident îngrădite, încălcate. În 1941 în zilele de sărbătoare, de Paşte, autorităţile sovietice au răspândit vorba în rândul populaţiei române care, evident, aspira să revină la patria mamă că întoarcerea este posibilă. Ca urmare, 3.000 de oameni s-au pornit la drum pe cale paşnică din sate de pe Valea Siretului, din nordul Bucovinei, spre patria mamă.

Ostaşii sovietici i-au aşteptat pe aceşti oameni care mergeau paşnic pe jos la trei kilometri de graniţa României, i-au atacat cu arme, i-au mitraliat, i-au ucis, i-au îngropat, pe unii ucişi, pe unii chiar de vii, doar răniţi, în gropi comune pregătite, din ceea ce a fost evident un masacru pregătit şi începutul unei lungi perioade de prigonire a românilor din Basarabia şi Bucovina", a adăugat Siegfried Mureşan.

Pentru a citi continuarea acestui articol intraţi aici.