Estonia a decis să-şi deplaseze trupele de elită la graniţa cu Rusia şi să se pregătească pentru o "apărare activă" [FT]

Estonia a decis să staţioneze permanent trupe de elită mai aproape de graniţa cu Rusia şi să se pregătească pentru o “apărare activă” în cazul unui eventual conflict militar, au declarat pentru Financial Times (FT) oficiali şi militari estonieni.

“Trebuie să începem de la graniţă şi să obţinem victoria încă din primele lupte”, a subliniat colonelul Tarmo Kundla, comandantul principalei unităţi de luptă a armatei estoniene — Brigada 1.

Unitatea sa va fi transferată de la Tapa la Jõhvi, la aproximativ 50 km de graniţa cu Rusia. O altă bază se construieşte la Narva. Aceasta este proiectată pentru 200 de militari şi poate găzdui încă 800 de persoane în situaţii de criză, relatează The Moscow Times.

În ciuda acestei măsuri, comandamentul militar şi serviciile de informaţii din Estonia nu consideră că Moscova intenţionează să declanşeze un război pe scară largă cu NATO în următorii doi ani.

Cu toate acestea, după cum subliniază FT, guvernul de la Tallinn se teme de o invazie limitată, menită să testeze disponibilitatea alianţei de a-şi apăra un aliat — de exemplu, ocuparea oraşului Narva, unde locuiesc în principal vorbitori de limbă rusă.

Principala incertitudine pentru Estonia rămâne războiul din Ucraina: atât timp cât acesta continuă, armata rusă este ţinută pe loc, dar în cazul unui armistiţiu, zeci de mii de militari cu experienţă de luptă ar putea fi transferaţi către graniţele de vest ale Rusiei.

“Ne era teamă de război. Acum ne este teamă de sfârşitul războiului”, a declarat pentru FT un înalt oficial al serviciilor de informaţii estoniene.

În luna mai a acestui an, guvernul estonian a introdus în Conceptul de securitate naţională termenul de “apărare activă”. Acesta prevede apărarea teritoriului imediat lângă graniţa cu Rusia şi o restructurare “radicală” a strategiei de apărare, scrie FT.

În ultimul an, Estonia a încheiat contracte pentru achiziţionarea a nouă sisteme americane HIMARS, inclusiv rachete M57 cu o rază de acţiune de până la 300 km, şi a nouă sisteme sud-coreene Chunmoo cu o rază de acţiune comparabilă. Conform datelor FT, cheltuielile militare ale Estoniei au crescut în acest an cu 42% faţă de anul trecut — până la 2,4 miliarde de euro, adică 5,4% din PIB.

În septembrie, liderul rus Vladimir Putin a asigurat că Moscova nu are motive să iniţieze acţiuni militare împotriva ţărilor europene. El a calificat drept “provocare” şi “exagerare intenţionată a situaţiei” declaraţiile privind o ameninţare provenind din partea Rusiei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că, în prezent, nu există o ameninţare directă din partea Rusiei la adresa ţărilor din alianţă. Potrivit acestuia, înaintea unui eventual atac s-ar observa o concentrare semnificativă a forţelor militare la graniţele Finlandei şi ale ţărilor baltice.

Cu toate acestea, Rutte a subliniat că, în orice caz, Rusia “nu are nicio şansă” să învingă NATO într-un conflict deschis.