Epopeea avionului care n-a putut decola de la Paris. Ministrul Apărării acuză "dezinformări" în spaţiul public / Va achiziţiona statul un avion prezidenţial?

Ministrul Apărării Radu Miruţă (Captură ecran MApN)
Liliana Alexe
08.01.2026
Ministrul Apărării Radu Miruţă (Captură ecran MApN)
Liliana Alexe
08.01.2026

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că au existat foarte multe dezinformări în spaţiul public cu privire la ultimul zbor al preşedintelui Nicuşor Dan la Paris, pe care a ţinut să le demonteze.

„Aeronava nu a decolat de la Bucureşti spre Paris marţi seara aşa cum a fost iniţial programat pentru că starea meteo, condiţiile meteorologice de la Bucureşti erau sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan al Ministerului Apărării este dotat să aterizeze”, a precizat Miruţă.

Potrivit şefului Apărării, avionul nu a plecat în a doua zi imediat de dimineaţă deoarece starea aeroportului nu a permis decolarea.

„Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra şi de a elibera pista de zăpadă, nu au permis rulajul pe pistă. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează şi în condiţii meteorologice mai proaste decât cele de minimă siguranţă, însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu preşedintele la bord”, a declarat Radu Miruţă.

De ce nu a aterizat din nou marţi seara?

„În intervalul ăla au aterizat 16 avioane comerciale. Aceste avioane au avut caracteristici tehnici care să permită aterizarea. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici”, a afirmat ministrul.

Referior la costuri, şeful Apărării a făcut următoarele precizări:

Există două componente ale acestor costuri de zbor.

Directe: pentru zborul la Paris de acum 3-4 săptămâni au fost de 6.720 de euro. Asta înseamnă combustibil, taxe de aeroport, diurna piloţilor.

Costuri indirecte: costuri de mentenanţă, uleiuri. Aceste costuri sunt de 2.630 de euro. Penultimul zbor al lui Nicuşor Dan la Paris a costat undeva la 30.000 de euro. Pe regimul fostei Administraţii Prezidenţiale un zbor tot până la Paris a fost de şase ori mai scump.

„Deci informaţia conform căreia avionul a avut o problemă, conform căreia costurile sunt mai mari decât închirierea unei alte aeronave din mediul privat, sunt informaţii complet neadevărate”, a ţinut să sublinieze Radu Miruţă.

Răspunsurile ministrului la întrebările jurnaliştilor

Întrebare: Preşedintele a părut nemulţumit că nu a avut comunicaţii pe timpul zborului.

Răspuns: Dacă ar fi vreo nevoie în condiţii deosebite pentru ca preşedintelui să i se comunice ceva, există posibilitatea unor mesaje text. Nu există posibilitatea unor convorbiri audio. În momentul de faţă, există posibilitatea de comunicaţii scrise prin satelit în regim criptat. STS are în lucru două propuneri pentru a exista comunicaţii de date pe bandă mai largă.

Întrebare: Când aţi început să lucraţi la aceste două propuneri? Când aţi început să analizaţi cele două posibilităţi?

Răspuns: Cei de la STS sunt responsabili. Sigur, fiindcă avionul este al MApN trebuie să integrăm cu producătorul. Cei de la STS au aceste variante, ni le vor transmite şi noi le vom transmite producătorului avionului. Trebuie integrat în arhitectura electronică a aeronavei. Noi nu asigurăm comunicaţiile, aşteptăm să primim soluţia tehnică propusă de STS, nu suntem în acel moment astăzi.

Întrebare: Există totuşi o altă aeronavă care să-i permită să decoleze pe astfel de condiţii meteo, având în vedere că este o aeronavă militară, şi să ai telecomunicaţii în cazul în care trebuia să fie informat cu privire la o anumită situaţie de la noi din ţară? Vă asumaţi până la urmă imaginea României care a fost conturată la Paris din cauza acestor incidente?

Răspuns: Fără să vă bucure răspunsul pe dumneavoastră în mod special, imaginea României este una foarte bună de când preşedintele Nicuşor Dan participă la astfel de întâlniri. Dorinţa şi opţiunea preşedinţiei dacă să zboare cu un avion închiriat sau cu un avion al Ministerului Apărării este decizia administraţiei prezidenţiale.

Tura asta, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, preşedintele Nicuşor Dan a decis să zboare cu o aeronavă al Ministerului Apărării, ale cărei caracteristici sunt cunoscute la administraţia prezidenţială. Şi cu privire la timpii de zbor mai lungi, şi cu privire la comunicaţiile care pot avea loc doar prin metoda pe care v-am explicat-o mai devreme, preşedintele României decide cu ce aeronavă să zboare.

Şi uitaţi că în ultima perioadă preşedintele a decis să zboare la costuri de vreo şase ori mai mici. România se bucură de un respect adiţional prin gesturile pe care le face. A fost un gest de respect din partea elveţienilor pentru sprijinul pe care România l-a acordat prin transportul cu aeronava Spartan răniţilor arşi grav în incendiu care s-a întâmplat la 1 ianuarie în Elveţia.

Întrebare: Când estimaţi că se va discuta despre achiziţionarea unei aeronave prezidenţiale?

Răspuns: Eu consider că e de bun simţ ca România să aibă o aeronavă pentru Administraţia Prezidenţială, voi susţine în guvern alocarea unei sume de bani pentru achiziţionarea unui astfel de avion. Trebuie să vedem care sunt constrângerile bugetare. România trebuie să-şi permită o astfel de achiziţie pentru zborului preşedintelui.

Întrebare: A existat o cerere ca pe Spartan să existe sisteme Wi-Fi?

Răspuns: Nu ştiu să fi existat o astfel de solicitare. Preşedintele ştie disponibilitatea de comunicare a unui astfel de avion. Imaginaţi-vă că totuşi sunt momente în viaţa de zi cu zi în care nu poţi să comunici. Şedinţele CSAT sunt fără telefoane mobile. Dacă trebuie să i se comunice ceva, acest lucru se poate întâmpla la nivelul de criptare suficient pentru preşedinte. Avionul poate ateriza la cel mai apropiat aeroport care undeva e la 30 de minute. Ipoteza că nu poate fi luată legătura v-am explicat-o, dar în condiţii restrictive, se poate transmite doar mesaj text.

Întrebare: Este pregătit ministerul cu soluţii alternative de întoarcere?

Răspuns: Tot timpul există soluţii alternative, ministerul are o rezervă de avion care este în permanenţă blocată pentru a înlocui avionul, dacă apare o problemă.

Am verificat, în Amsterdam şi în Paris au fost anulate 1000 de zboruri.

Întrebare: De ce alte avioane zboară?

Răspuns: Pentru că alte avioane au avut dotări care au permis aterizarea la un plafon de nori mai jos de 60 de metri. Ministerul Apărării nu are o altă aeronavă care să zboare în condiţii de siguranţă sub criteriile tehnice ale Spartanului.

SPP poate probabil să decidă să închirieze altă aeronavă, dar a fost o problemă de câteva ore. Cei de la SPP, dacă gestionau închirierea unui alt avion, tot dura câteva ore.

Întrebare: Veţi merge în continuare cu varianta Spartan?

Răspuns: MApN nu poate inventa alte avioane decât cele pe care le deţine. Ministerul pune la dispoziţie ceea ce are. Opţiunea pentru utilizarea acestei aeronave este a Administraţiei Prezidenţiale. Nu este în pericol. A existat o situaţie meteo iar Administraţia Prezidenţială şi SPP au decis să nu-şi asume riscuri.

Preşedintele Nicuşor Dan a ajuns miercuri seara la Bucureşti, cu aeronava militară, după ce a fost blocat la Paris, unde a participat la summitul aliaţilor Ucrainei Coaliţia de Voinţă din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor