Economist, după reconfirmarea ratingului României: O gură de oxigen. Dacă picam la junk, ajungeam în braţele FMI
Analistul economic Adrian Negrescu a făcut o serie de precizări după ce agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul pentru datoria pe termen lung şi scurt a României la nivelul "BBB minus/A-3". Practic, această decizie ne menţine la limita categoriei "investment grade", adică fix deasupra zonei "junk".
"Această clasificare este vitală, este ca o gură de oxigen pentru România, deoarece numeroase fonduri internaţionale de investiţii au interdicţia strictă de a achiziţiona obligaţiuni de la state aflate sub acest prag. Altfel spus, dacă n-ar mai finanţa România, am ajunge în braţele FMI. Ştim efectele – măsuri de austeritate draconice, criză majoră etc. Dincolo de faptul că evităm temporar colapsul financiar, este de remarcat că S&P a menţinut perspectiva negativă, avertizând asupra fragilităţii economiei româneşti. Raportul subliniază o realitate dură pentru Guvernul Bolojan. Tentativele de reducere a deficitului au loc într-un mediu economic extrem de precar, amplificat de criza declanşată de războiul din Orientul Mijlociu", a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit expertului, prognozele S&P sunt cel puţin rezervate: o creştere economică aproape inexistentă de 0,25% pentru anul 2026 şi o medie de doar 2,5% pentru perioada 2027-2029. Consumul intern slab este susţinut momentan doar de infuzia de fonduri europene.
"În paralel, datele publicate de Bloomberg dezvăluie vulnerabilitatea sistemului nostru financiar. Banca Naţională a României a fost nevoită să cheltuiască un miliard de euro în luna martie pentru a susţine cursul monedei naţionale în faţa turbulenţelor globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Dacă BNR nu ar fi intervenit prompt, o depreciere bruscă a leului ar fi aruncat în aer inflaţia deja ridicată. Această reacţie în lanţ ar fi anulat orice efort de austeritate al actualului guvern şi ar fi crescut dramatic costul vieţii pentru populaţie. Totuşi, această stabilitate are un preţ uriaş. Şi asta într-o perioadă în care statul român se împrumută masiv pe pieţele externe pentru a acoperi cheltuielile curente, precum pensiile şi salariile", a continuat Adrian Negrescu.
Din perspectiva analistului, vestea bună este că România are, în prezent, rezerve valutare evaluate la 67 de miliarde de euro. Aceşti bani provin în mare parte din fondurile PNRR şi din fondurile de coeziune europene, dar şi din împrumuturile externe ale Ministerului de Finanţe.
"Problema fundamentală este că aceşti bani nu sunt generaţi de economia reală a României. Dacă ratingul României ar fi fost retrogradat, accesul la aceste împrumuturi vitale ar fi fost blocat, iar moneda naţională ar fi fost lăsată fără apărare. Totuşi, echilibrul este extrem de fragil. S&P a avertizat aseară că lipsa unei consolidări fiscale reale şi posibilele tensiuni politice ar putea epuiza chiar şi aceste rezerve masive. S&P avertizează, de exemplu, că datoria publică va depăşi 60% din PIB până la finalul anului 2029, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăşi bugetul alocat Educaţiei. Altfel spus, ar fi bine să apăsăm pedala reformelor şi să nu adăugăm la criza economică şi o criză politică. Ar fi ca o piatră de moară care ne-ar trage la fund. Oare politicienii înţeleg situaţia în care ne aflăm?", a conchis Adrian Negrescu.
