Echipa de tranziţie a lui Trump se distanţează de planul de pace din Ucraina schiţat de un strateg republican

Un purtător de cuvânt al echipei de tranziţie a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, a declarat că Bryan Lanza, consilierul lui Trump, nu a vorbit în numele acestuia atunci când a spus că Ucraina ar trebui să prezinte o viziune realistă a păcii şi să nu pretindă returnarea Crimeei.

Potrivit Reuters, strategul republican cu experienţă îndelungată, Bryan Lanza, care a fost contractor al campaniei 2024 a lui Trump, a declarat într-un interviu acordat BBC că administraţia lui Trump i-ar cere preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „viziune realistă pentru pace”.

El a spus că prioritatea noii administraţii în Ucraina ar fi stabilirea păcii şi nu restabilirea teritoriului pierdut, inclusiv Crimeea.

„Şi dacă preşedintele Zelenski vine la masă şi spune, ei bine, putem avea pace doar dacă avem Crimeea, ne arată că nu este serios. Crimeea a dispărut”, a spus Lanza.

Ca răspuns la comentariile acestuia, un purtător de cuvânt al tranziţiei a negat că Lanza a vorbit în numele lui Trump. Eforturile de tranziţie ale lui Trump verifică în prezent personalul şi elaborează politicile pe care preşedintele ales le-ar putea adopta în timpul celui de-al doilea mandat al său.

„Bryan Lanza a fost un contractor pentru campanie. El nu lucrează pentru preşedintele Trump şi nu vorbeşte în numele său”, a declarat purtătorul de cuvânt, care a refuzat să fie numit.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că va găsi o soluţie pentru a pune capăt războiului „într-o zi”, dar nu a explicat cum ar face acest lucru.

Zelenski şi Trump au vorbit la telefon săptămâna aceasta, după alegerile din SUA, într-o conversaţie la care s-a alăturat şi miliardarul Elon Musk, susţinător al lui Trump, potrivit rapoartelor mass-media.

Trump însuşi a refuzat să excludă posibilitatea ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teren Rusiei şi a fost deosebit de vag atunci când a discutat despre conflict. Unii aliaţi importanţi au prezentat propuneri de pace care, în practică, ar duce la o dominaţie rusă pe termen lung asupra zonelor care sunt recunoscute la nivel internaţional ca fiind teritoriu ucrainean.

Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, după o revoltă care l-a determinat pe preşedintele ucrainean, favorabil Rusiei, să fugă. La mai bine de 2 ani şi jumătate de la lansarea invaziei sale în toată regula, forţele ruseşti deţin puţin sub 20 % din teritoriul ucrainean.

Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea nu poate fi instaurată până când toate forţele ruse nu sunt expulzate şi până când toate teritoriile capturate de Moscova, inclusiv Crimeea, nu sunt returnate. „Planul de victorie” al său, prezentat luna trecută menţine această prevedere, precum şi o invitaţie pentru Ucraina de a adera la NATO, denunţată de mult timp de Rusia.

Ucraina a solicitat arme moderne din partea Statelor Unite, precum şi autorizaţia de a le utiliza împotriva ţintelor ruseşti, însă nu a solicitat niciodată desfăşurarea de forţe americane pe teritoriul său.

Trupele ruse au eşuat în avansul lor iniţial asupra capitalei ucrainene Kiev, dar în ultimele luni au capturat o serie de sate de pe frontul de est.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că printre condiţiile pentru negocierile de pace se numără abandonarea de către Ucraina a celor patru regiuni pe care Moscova le-a anexat, deşi nu deţine controlul deplin asupra lor.