Dorel Şandor: Regionalizarea României, o soluţie pentru falimentul centralismului

Reducerea deficitului democratic, relansarea pieţei muncii şi a dialogului social din România, dar şi consolidarea coeziunii la nivel local sunt principalele beneficii ale regionalizării României. Procesul de reorganizare teritorială ar putea să ”compenseze falimentul centralismului”, a mai declarat miercuri Dorel Şandor, consultant independent, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată după audierea publică ”Regionalizarea României - De ce?”, iniţiată de Academia de Advocacy.

”Regionalizarea ar putea să compenseze falimentul centralismului în România, care se menţine încă, dar nu prin creare de dezordine, ci printr-o evoluţie constant pozitivă în jurul unor surse de progres real din România”, a declarat Dorel Şandor. Consultantul a mai precizat că împărţirea pe regiuni ar putea ajuta la prevenirea fragmentării şi a izolării.

”Regionalizarea nu înseamnă fragmentare, izolare sau o ierarhizare a zonelor bogate. Inclusiv în ceea ce priveşte provinciile cu populaţie de minoritate maghiară, una din temele delicate. Procesul de regionalizarea ar putea fi un restart pentru dezvoltare în Covasna şi Harghita, unde este o sărăcie cumplită astfel încât, acest proces s-ar realiza nu pentru izolare şi pentru ambiţii ieftine, naţionaliste, ci pentru a integra aceste judeţe într-o zonă ceva mai largă, cu prioritate în dezvoltarea economică armonioasă”, a declarat pentru Epoch Times Dorel Şandor, membru al Comisiei de Experţi care a analizat părerile exprimate în cadrul audierii publice.

Raportul întocmit după audiere identifică şi o serie de riscuri care ar putea fi asociate cu reorganizarea teritorială a României.

Procesul de regionalizare ar putea fi tulburat de neîncrederea instalată în viaţa publică între niveluri ale ierarhiei sociale şi instituţionale, de consensul politic minimal şi instabil, sau de rezistenţa ,,factorilor centralişti”, în administraţie.

Ar putea exista totodată ambiguităţi şi ambivalenţe referitor la suportarea costurilor regionalizării, dar şi riscul multiplicării birocraţiei.

”Există posibilitatea ca regionalizarea să simplifice, prin subordonarea local cu central, dar există şi pericolul să apară nivele intermediare suplimentare, care se adaugă la cele existente, nu le rafinează. Există, de exemplu, temerea că pentru a obţine o aprobare de la un organ autorizat, în loc să mergi în capitala de judeţ, va trebui să mergi mult mai departe. Dar, în acelaşi timp, se reduce venirea la Bucureşti din orice colţ al ţării. Aici trebuie găsite măsuri pragmatice. Pericolul dublării birocratice există!”, a atras atenţia Dorel Şandor, membru al Comisiei de Experţi.

Acesta a mai subliniat că un alt risc care ameninţă viitoarea organizare teritorială a României, îl constituie abaterea de la procesul real de regionalizare.

”Capcanele regionalizării României sunt instrumentalizarea politică, folosirea acestui proces pentru a apăra diverse interese, pentru a acoperi corupţia şi ilegalităţile din anumite locuri, dar şi riscul de a o canaliza către unele tendinţe iredentiste, cu aspect naţionalist. Capcana este de a transforma regionalizarea într-o temă politică de circumstanţă, de a o trata superficial, de o închide în nişte mici formalităţi legislative şi de a abandona procesul real”, a declarat într-un interviu acordat The Epoch Times, Dorel Şandor.

Aproximativ 195 de reprezentanţi ai societăţii civile şi decidenţi politici, dintr-un total de peste 250 de opinii, au susţinut nevoia de regionalizare a României în cadrul unei audieri publice cu titlul ,,Regionalizarea României – De ce?”, organizată la sfârşitul lunii noiembrie, de Academia de Advocacy.

Iniţiativa a avut ca obiectiv general relansarea temei regionalizării pe agenda publică, pornind de la analiza şi dezbaterea publică a rolului, nevoii şi oportunităţii regionalizării României.

14% din părerile incluse în raportul post-audiere au aparţinut decidenţilor politici, iar 86% reprezentanţilor societăţii civile, din peste 30 de judeţe din România.

Dorel Şandor: Cred că România este pregătită să genereze în mod propriu soluţiile optime pentru regionalizare

Printre recomandările adresate autorităţilor şi incluse în sinteză, se numără şi înfiinţarea unui grup de lucru interdisciplinar, neutru şi independent, dedicat studierii problematicii regionalizării României din multiple perspective. Acesta ar urmări elaborarea unor alternative viabile de regionalizare, cu evidenţierea modalităţilor concrete de minimizare a riscurilor specifice.

Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, membru al Comisiei de Experţi, a susţinut că un bun proces al regionalizării presupune şi un larg consens politic, dar şi social, de aceea acesta trebuie să fie susţinut de o campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor şi a tuturor celor interesaţi.

,,Este necesar un proces complex de cercetare şi dezbatere pe tema regionalizării, în reţea, pe multiple paliere, având la dispoziţie o perioadă suficientă, dar totuşi limitată, pentru a da ocazia de a fi luate în timp util eventualele decizii la nivel naţional”, a declarat preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Potrivit lui Dorel Şandor, regionalizarea este un proces socio- economic care presupune eforturi umane, financiare şi instituţionale. Tocmai de aceea, este recomandat ca decidenţii să nu aibă o ”abordare pripită” a procesului de regionalizare care, în viziunea consultantului, va dura cel puţin 10 ani.

”În raport apare obsesiv recomandarea de a nu avea o abordare pripită şi de a nu fuşeri abordarea regionalizarea pentru că există un termen în 2014 sau alte pretexte de acest gen. Este esenţial să se respecte procesul în dinamica lui reală, să fie susţinută şi rafinată, nu să fie utilizat ca pretext pentru diverse ambiţii. În plus, în România există resurse de gândire la nivelul întregii ţări, care trebuie luate în serios şi valorificate. Nu trebuie făcută dintr-un birou sau eventual, tradus din engleză un document făcut într-o capitală străină. Cred că România este pregătită să genereze în mod propriu soluţiile optime pentru regionalizare”, a precizat Dorel Şandor.

Din Comisia de Experţi care a analizat părerile exprimate la audierea publică “Regionalizarea României – de ce?” au făcut parte ambasadorul Olandei în România, Matthijs van Bonzel, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Ţara Bascilor, Juan Castro Pinedo, Dorel Şandor, consultant independent, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România şi Simona Fit, consultant Transparenţă Decizională Academia de Advocacy.

Potrivit raportului întocmit de Academia de Advocacy, în baza unui Cadru Strategic Comun al Comisiei Europene, România va trebui să elaboreze, în cooperare cu partenerii de dialog, precum şi în dialog cu Comisia Europeană, un set de documente de programare, între care Contractul / Acordul de Parteneriat, respectiv documentul strategic naţional, care fundamentează şi stabileşte obiectivele tematice de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020, inclusiv cu alocarea indicativă a fondurilor europene destinate ţării noastre pentru noul ciclu bugetar european de 7 ani.