Doctorul Dong Feng, părintele "Pădurii de Caise"
Practicanţii artei medicale chinezeşti adesea se recomandă ca fiind „oameni din Pădurea de Caise”. Această expresie face trimitere la un faimos doctor în medicină tradiţională chineză pe nume Dong Feng, care a trăit pe timpul Dinastiei Han de Est şi al celor Trei Regate.
Dong Feng, născut în Fujian, era cunoscut şi drept Jun Yi. Dong împreună cu alţi doi medici celebri, Zhang Zhong Jing şi Hua Tuo, au fost supranumiţi „Cei trei doctori miracol” ai acelei epoci. La scurt timp după ce Dong Feng şi-a început practica medicală pe Muntele Lu, diverse legende au luat naştere despre el şi s-au răspândit.
O povestire celebră este: „Readucerea 'mortului' la viaţă”. Când Dong Feng a sosit la casa unui demnitar ce fusese otrăvit, corpul său zăcuse pe un pat vreme de trei zile, fără a da dovadă că respiră. Familia aştepta ca medicul să anunţe decesul, însă Dong a simţit un puls extrem de slab în organismul demnitarului. Atunci, i-a introdus pe gât trei pastile din plante măcinate, cu puţină apă caldă, şi i-a masat trupul. În cele din urmă, oamenii au putut sesiza că bolnavul se mişca uşor şi că faţa sa prindea culoare. După un tratament de câteva zile, demnitarul a început să îşi revină treptat, spre nespusa bucurie a familiei sale. Povestea s-a răspândit cu repeziciune, primind titlul: „Readucerea 'mortului' la viaţă”.
O altă povestire despre medicina lui Dong Feng a fost consemnată în capitolul 12 al „Legendelor despre fiinţe supranaturale”. Dong Feng trăia în munţi şi nu lucra pământul. Pe timpul zilei trata pacienţi, fără să le ceară niciun ban. Când vindeca oameni cu boli grave, le cerea să planteze fiecare câte cinci caişi. În cazul pacienţilor cu boli obişnuite, doctorul îi punea să planteze doar câte un cais. Numeroşi pacienţi veneau să îl vadă pe Dong, care era foarte ocupat în fiecare zi. După mai mulţi ani, caişii plantaţi au dat naştere unei livezi mari cât o pădure. În această 'pădure' vieţuiau multe păsări şi animale jucăuşe. Atunci când caişii au început din plin să rodească, doctorul a construit un depozit pe care a scris: „Cei care doresc să să cumpere caise nu trebuie să îmi spună, ci mai degrabă să lase câte un kilogram de orez în schimbul unuia de caise.” Uneori, se întâmpla ca oameni lacomi să lase mai puţin orez decât s-ar fi cuvenit. Însă, ori de câte ori se întâmpla asta, apărea un tigru din pădure care îi fugărea pe acei oameni, răcnind cumplit. Îngroziţi, ei aruncau în grabă pe marginea drumului o parte din caisele luate. Surprinzător, atunci când ajungeau acasă şi cântăreau caisele rămase, descopereau că aveau aceeaşi cantitate cu orezul pe care îl lăsaseră în pădure. Când oamenii furau caisele de-a dreptul, tigrul îi urmărea chiar până la uşile caselor lor. Atât de înspăimântaţi erau hoţii, încât se întorceau cu caisele furate, cerându-şi iertare, iar tigrul îi lăsa în pace. Orezul primit în schimbul caiselor era folosit pentru a-i ajuta pe pacienţii nevoiaşi. Pădurea de caise a lui Dong Feng a salvat vieţi nenumărate.
În cele din urmă, acea „Pădure de Caise” din timpul lui Dong a ajuns să se refere la comunitatea medicilor, iar floarea de cais este preţuită şi considerată a fi „floarea medicinii tradiţionale chinezeşti”.
