DNA: Comisia Europeană, îngrijorată că ordonanţele Iordache ar putea afecta lupta împotriva corupţiei

Raportul MCV pentru România - publicat miercuri de Comisia Europeană - conţine o evaluare globală a celor zece ani de reforme în justiţie şi, în acelaşi timp, face analiza progresului înregistrat pe anul 2016, se arată într-un comunicat remis de Direcţia Naţională Anticorupţie.

1. Raportul constată un "bilanţ impresionant" în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt şi recomandă menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare în acest sens.

2. Totodată, raportul atrage atenţia asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni, definindu-le drept "o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie" şi notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva DNA.

3. O altă îngrijorare este legată de modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, cu referire la cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie care "ar putea afecta cadrul juridic privind corupţia şi rezultatele luptei împotriva corupţiei".

Potrivit DNA, concret, raportul constată că, în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, bilanţul a fost unul solid şi din perspectiva investigaţiilor, dar şi a cazurilor finalizate în instanţe "cu o clară accelerare după anul 2011", în sensul în care:

- au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile şi din toate partidele politice, precum şi privind funcţionari publici, magistraţi şi oameni de afaceri;

- DNA investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt;

- s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie.

Raportul califică acest bilanţ, menţinut constant în 2016, drept un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare. Cu toate acestea, constată că repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace.

Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie, remarcat în raport, care mai subliniază că DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză.

Documentul mai notează că "succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni."

Se constată însă că acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Se atrage atenţia că atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi, eventual, să intimideze diferiţi magistraţi.

Din perspectivă legislativă se menţionează că intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală în 2014, creează acum un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere, astfel cum s-a menţionat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Autorii raportului insistă că "legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile" şi că dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV. Aceste recomandări reţinuseră lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive.

În acest sens, în actualul raport se recomandă "adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie."