Diplomaţia paralelă a lui Sarkozy îl îngrijorează pe Hollande

Agenda diplomatică personală a fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, îl îngrijorează pe actualul şef al statului, François Hollande, şi guvernul său, alarmaţi de popularitatea şi influenţa internaţională a predecesorului, care s-ar putea transforma într-o maşinărie de război redutabilă, scrie miercuri ziarul ABC.

Fostul preşedinte a susţinut conferinţe private pe coasta de est a SUA, în China, Marea Britanie şi Germania, în schimbul unor sume importante de bani pentru a da 'sfaturi' în materie de economie şi politică.

În mai puţin de o sută de zile, Sarkozy a fost primit cu onoruri de preşedinţi precum Vladimir Putin, în Rusia, Dilma Rousseff, în Brazilia, Shimon Peres şi premierul Benjamin Netanyahu, în Israel, emirul al Thani, în Qatar, Ali Zeidan, în Libia, de regele Marocului, de secretarul general al ONU, la sediul Naţiunilor Unite din New York, şi de José Manuel Durao Barroso şi Herman Van Rompuy, la Bruxelles...

La aceste vizite oficiale s-a adăugat un şir lung de conferinţe private în SUA, Marea Britanie şi Germania pentru care a primit sume substanţiale, în care a dat sfaturi şi şi-a împărtăşit 'viziunile personale' privind starea economică şi politică a Franţei, criza euro, sau crizele din Europa.

Nu-i scapă nimănui faptul că o agendă internaţională atât de extinsă are şi o ţintă politică şi diplomatică. Părerile 'private' ale lui Sarkozy privind starea economiei franceze şi viitorul incert al euro, sau tensiunea dintre Paris şi Berlin, sunt ascultate cu aviditate în afara Franţei şi suscită o mare îngrijorare din partea actualului preşedinte Hollande.

Un sentiment pe care o sursă diplomatică l-a rezumat în felul următor: 'În materie de politică, nu există nimic privat. Iar ceea ce Sarkozy spune la Moscova, sau la o Universitate de pe costa de est a SUA, poate avea o relevanţă şi un cost evident pentru interesele guvernamentale'.

Instalat pe piedestalul celui mai nepopular preşedinte al celei de-a V-a Republici, chiar în anul alegerii sale, François Hollande contemplă în tăcere şi cu nelinişte manevrele internaţionale ale predecesorului său, temându-se că Sarkozy ar putea profita de aceste convorbiri 'private' pentru a-l discredita, direct sau indirect.