Diaconescu: NATO îşi schimbă fundamental doctrina de apărare în faţa ameninţării Rusiei. De la apărarea prin pedeapsă la apărarea înaintată

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a vorbit luni, în cadrul unei emisiuni la Digi24, despre un plan ipotetic de atac al NATO împotriva Federaţiei Ruse. Aceasta în condiţiile în care Rusia ar fi transmis un mesaj în legătură cu intenţia sa de a folosi arma nucleară.

Potrivit fostului diplomat, s-a trecut la „apărarea înaintată” adică „descurajarea prin negarea oricărei capacităţi sau intenţii a Federaţiei Ruse de a ataca un centimetru pătrat, din teritoriul aliat, în prima secundă a unui atac”.

Redăm dialogul dintre jurnalist şi Cistian Diaconescu.

Jurnalist: Cât contează semnalul dat cu acest plan? Evident că mă raportez acum la ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, la acordul făcut de Donald Trump pe motorină. Slăbeşte acel acord coordonarea occidentală? Este evident că este o miză electorală acolo pentru Trump?

Cristian Diaconescu: În acest moment, planurile NATO sunt anunţate, odată ce Federaţia Rusă a transmis un mesaj în legătură cu nedisimulata intenţie de a folosi arma nucleară legat de inclavarea penisulei Kaliningrad.

Este un plan ipotetic de atac. O transformare fundamentală a deciziei alianţei. S-a renunţat la vechea doctrină, apărarea prin pedeapsă, deterrence by punishment, care presupunea un teritoriu ocupat, care ar putea fi eliberat ulterior.

S-a trecut la apărare înaintată, adică descurajarea prin negarea oricărei capacităţi sau intenţii a Federaţiei Ruse de a ataca un centimetru pătrat, din teritoriul aliat, în prima secundă a unui atac.

Sunt planurile operaţionale regionale, însumează mii de pagini de detalii clasificate şi, evident, se stabileşte un tip de planificare strategică, inclusiv în ceea ce priveşte cele trei direcţii majore, România, Bulgaria, Turcia şi Bazinul Mării Negre, aflându-se în coordonarea comandamentului din Napoli, Sudul Europei şi Mării Negre.

Legat de întrebarea dumneavoastră, este prematur a trage concluzii din această perspectivă. Nu cred că, în condiţiile unei ameninţări directe, vor exista probleme legate de cooperarea transatlantică.

Jurnalist: Cum credeţi că o să reacţioneze statele din Europa după ceea ce am văzut că s-a întâmplat în acest weekend, când Donald Trump a cerut inclusiv să fie înlocuit Volodimir Zelenski?

Cristian Diaconescu: Nu văd de ce este nevoie de o anumită direcţie. Volodimir Zelenski a răspuns la această solicitare. Aşa cum era normal şi de aşteptat, orice stat îşi decide suveran responsabilităţile în ceea ce priveşte desemnarea conducerii politice.

Şi, evident, este de văzut şi de aşteptat care vor fi concluziile în perioada următoare în ceea ce priveşte întâlnirile extrem de intense care s-au desfăşurat inclusiv în Statele Unite.

Au participat şi experţi europeni, Consiliul de Securitate Naţională din Franţa, Germania şi Marea Britanie la aceste întâlniri.

Federaţia Rusă şi-a trimis reprezentanţii de negociere, dar nu a participat la dialogul direct. S-a adresat numai partenerilor din Statele Unite.

Deci sunt situaţii în dezvoltare, de regulă, în astfel de momente, impactul emoţional al unei comunicări publice nu este exact criteriul care trebuie avut în vedere.