Dezastru ecologic din cauza numeroaselor incendii provocate de căldură

Incendiile izbucnite de mai multe săptămâni în întreaga ţară, majoritatea având la bază seceta prelungită din România şi temperaturile cu mult peste limitele normale, pot provoca urmări grave: puii păsărilor vor muri, animalele vor migra, iar izvoarele vor seca. Peste tot, flăcările au cuprins vegetaţie uscată, plantaţii de puiet de brad, jnepeni, păduri de conifere şi păşune alpină, aflate pe cele mai înalte culmi, începând de la cota 1.940 până la cota 2.400 de metri, zone greu accesibile, formate din pante abrupte.

Pe lângă pierderile materiale înregistrate, vegetaţia şi fauna vor avea de suferit din cauza incendiilor. Marius Dumitru, de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Piteşti, Biroul Arii protejate, explică: " Ideea este că de fiecare dată când îndepărtezi vegetaţia, sunt afectate habitatele din zonă. În cazul incendiilor, animalele migrează, pleacă în zonele în care nu e foc. În principiu nu sunt afectate că se mută, adaptându-se foarte uşor. Mai rău este la păsări acolo unde sunt cuiburi, iar puii nu au ajuns la maturitate şi nu pot zbura. Atunci sunt distruşi.

În cazul mamiferelor însă, cum sunt speciile de interes comunitar, acele specii prioritare, lupul, ursul, râsul ori pisica sălbatică, pleacă. Au simţurile foarte dezvoltate şi cum simt mirosul de fum, pleacă. Oricum, sunt specii care circulă mult în căutarea hranei, iar migraţia lor nu afectează sistemul. În ceea ce priveşte vegetaţia, este o problemă. Acei jnepeni care ard, au un rol foarte important în fixarea solului. Ca şi bujorul de munte, afinul, ienupărul, toate acestea fixează solul. În plus jnepenişurile sunt compacte şi se fixează zăpada pe ele, topindu-se încet, ceea ce asigură un debit relativ constant pentru izvoare", explică Marius Dumitru.

Marea problemă a celor care au intervenit şi intervin în continuare pentru stingerea incendiilor o reprezintă apa. Sursele de apă sunt foarte îndepărtate, iar celelalte variante încercate – aruncarea, din elicopter, a unor saci cu pulbere florex – nu s-au dovedit a fi prea eficiente. În plus, oamenii nu sunt dotaţi nici măcar cu un dispozitiv de stingere cu apă din elicopter, aşa numitul Bamby Bucket (un recipient mare cu apă ce este agăţat de elicopter fiind vărsat în zona în care arde), care, se spune, ar fi rezolvat situaţia în cel mult 48 de ore…

Terenul accidentat este inaccesibil autospecialelor, intervenindu-se cu mături, lopeţi şi drujbe, iar în zonele unde există posibilităţi de urcare pentru maşinile de teren, cu apă adusă în bazine din plastic, fiind foarte puţine locurile unde pompierii pot capta apa din vreun pârâu, în condiţiile secetei din ultima perioadă şi a căldurii excesive.

Cel puţin 11 judeţe afectate, peste 1.000 de hectare în flăcări

O încercare de centralizare a incendiilor din ultimele două săptămâni indică 11 judeţe afectate. În judeţul Argeş, incendiile de pe Vârfurile Netotu şi Roşu din masivul Făgăraş s-au extins pe o suprafaţă ce însumează aproximativ 630 hectare.

În judeţul Harghita, pompierii militari au intervenit pentru lichidarea şi supravegherea incendiilor din comunele Căpâlniţa, Gălăuţaşi, Sânsimion şi Subcetate, în total peste 100 de hectare.

În judeţul Braşov, pentru localizarea incendiului de pe Vârfurile Berevoiescu şi Ţiganu din Masivul Făgăraş s-au executat spaţii prin defrişare pentru izolarea zonei incendiate, cu lăţimea de şase metri şi pe o lungime de aproximativ doi kilometri. Incendiul a depăşit zona delimitată şi s-a creat un alt spaţiu de izolare a focului.

În localităţile Avrămeni şi Ibăneşti din judeţul Botoşani, 70 de hectare de vegetaţie uscată au fost mistuite de flăcări.

În ceea ce priveşte vegetaţia, este o problemă. Acei jnepeni care ard, au un rol foarte important în fixarea solului. Ca şi bujorul de munte, afinul, ienupărul, toate acestea fixează solul.

În judeţul Maramureş, incendiul semnalat în apropierea localităţilor Moisei şi Săcel, ce cuprinsese 20 de hectare de litieră şi coronament de pădure tânără de răşinoase, a fost lichidat. Un alt incendiu a izbucnit în apropiere de localitatea Baia Borşa, pe o suprafaţă de cinci hectare de pădure tânără molid, într-o zonă greu accesibilă.

Incendiul din localitatea Filia, judeţul Covasna, ce a cuprins iniţial opt hectare de vegetaţie uscată şi resturi de exploatare forestieră, care fusese iniţial stins, s-a reaprins pe un hectar.

În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost afectate 30 de hectare de vegetaţie uscată şi păşune din comuna Rebra.

La o altitudine de 1.400 metri, în judeţul Neamţ, comuna Bicazul Ardelean, a izbucnit un incendiu de vegetaţie uscată ce s-a extins la pădurea de răşinoase.

În judeţul Hunedoara au izbucnit două incendii în Munţii Vulcan, Vârful Drăgoi şi, respectiv, comuna Baru, fiind afectate 32 de hectare de vegetaţie uscată şi doborâturi.

În judeţul Alba, aproximativ 25 hectare vegetaţie uscată, litieră pădure foioase şi conifere, păşune alpină şi doborâturi au fost afectate de incendiile declanşate în comuna Şugag, în zonele Smida Mică şi Dobra din Munţii Şureanu.

În judeţul Sibiu, incendiile se manifestă la aproximativ cinci hectare de fond forestier în zona Vârfului Buceciu şi aproximativ şapte hectare litieră în zona Vârfului Muma.