De la „Ziua Europeană fără Maşini” la ”Oraşul fără maşini”

"Ziua Europeană fără Maşini", cunoscută în prezent şi ca "Ziua mondială fără maşini"/"Ziua fără maşini", datorită extinderii la nivel mondial, se sărbătoreşte în peste 1.000 de oraşe din 40 de ţări de pe tot mapamondul.

Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la 4 februarie 2000, la Bruxelles, iniţiativa europeană "În oraş fără automobilul meu"- capitala belgiană fiind una dintre cele mai aglomerate metropole europene.

La 22 septembrie acelaşi an aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto. Obiectivele campaniei pe care UE doreşte să le atingă până în 2020 includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, o cotă de 20% din consumul total de energie pentru a produce energii regenerabile.

Aerul poluat ucide în marile oraşe

Ideea adoptării unei astfel de zile a venit după ce tot mai multe statistici arată că, gazele de eşapament sunt principala sursă de poluare a marilor oraşe, afectând dramatic sănătatea oamenilor.

Evenimentele planificate de oraşe au inclus ateliere de sensibilizare şi de informare asupra acestui aspect cotidian, ilustrând măsuri inovatoare menite să încurajeze mersul pe jos, mersul cu bicicleta şi folosirea transportului public în locul celui personal.

În Tallinn, de exemplu, cetăţenii beneficiază în această perioadă de servicii gratuite de transport public, prezentând permisul de conducere. În oraşul portughez Aveiro, iniţiativa cetăţenească “Ciclaveiro” organizează o serie de evenimente, printre care o expoziţie, un atelier şi o vânzare de biciclete de ocazie, pentru a promova mersul cu bicicleta, potrivit site-ului ec.europa.eu.

Mai multe oraşe europene vor să elimine complet nevoia de maşini în oraş

Urbaniştii şi arhitecţii din Hamburg lucrează la un plan prin care nevoia de maşini să dispară din supra-aglomeratul oraş german în următorii 20 de ani.

The Green Network Plan este un concept care urmăreşte extinderea transportului în comun, adăugarea mai multor trasee pentru pietoni, mai multe piste pentru biciclişti şi (încă controversata) eliminare a maşinilor din centrul oraşului.

Cum? Planul va conecta marile parcuri, terenuri de joacă, grădini publice şi cimitire. Reţeaua rezultată va acoperi 40% din zona urbană şi va permite localnicilor sau turiştilor să se mişte prin oraş doar pe jos sau cu bicicleta.

Bruxelles-ul contemplă şi el ideea de oraş-fără-maşini. Planul său este să transforme axa centrală a oraşului într-o zonă pietonală, transformând bulevardul de patru benzi existent şi zona de pieţe într-o promenadă plină de cafenele.

Dar cel mai ambiţios plan este demarat de Copenhaga. Capitala Danemarcei va construi 26 de „super-autostrăzi” pentru biciclete, care se vor extinde dincolo de centrul oraşului. Iniţiativa are drept ţintă obiectivul oraşului de a avea zero emisii de carbon, până în 2050.

În România, ţara unde trebuie să ocupi cu maşina întreg trotuarul sau să o ţii lângă tine pe malul mării, conceptul de fără maşină este o vorbă-n vânt. O exclamaţie hipster-ică la modă şi cam atât. Bicicliştii nu sunt recunoscuţi ca participanţi la trafic şi sunt claxonaţi mai mereu, de multe ori loviţi de maşinile omnipotente şi omniprezente care sunt stăpânele absolute ale şoselelor, străduţelor, trotuarelor.

România este o ţară care nu este pregătită, nici ca infrastructură, nici funcţional să opereze cu un număr mare de maşini. Cu toate acestea, la finalul anului 2014, în România erau peste 6 milioane de vehicule care circulau pe drumurile naţionale.

Creşterea spectaculoasă a numărului de autovehicule a dus la creşterea efectelor negative asupra planetei şi implicit asupra oamenilor. În lume, peste un miliard de oameni inspiră aer cu un grad foarte mare de poluare, în special cu monoxid de carbon şi dioxid de sulf, gaze rezultate din procesele industriale.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cauza poluării aerului au murit prematur 3,7 milioane de oameni doar în 2012, iar această situaţie se va agrava odată cu sporirea populaţiei urbane şi a gradului de noxe din atmosferă.