De la pompă la raft: Cum influenţează combustibilul preţul alimentelor pe care le cumpără românii

Directorul executiv al Asociaţiei HolsteinRo, Ionuţ Lupu, a vorbit, într-o intervenţie la TV, despre impactul pe care scumpirea combustibililor îl are asupra preţului alimentelor.

Jurnalistă: Producătorii de lapte au făcut deja calculele şi spun că, dacă preţul motorinei creşte cu 1,5–2 lei pe litru, atunci costul direct pe litrul de lapte ar putea urca cu aproximativ 0,2–0,25 de lei pe litru, şi asta doar din scumpirea motorinei.

În momentul de faţă, scăderea consumului la raft a generat o perturbare gravă a cererii de lapte, motiv pentru care preţul s-a prăbuşit, ajungând sub preţul de cost în ultimele două luni, la o valoare de 1,6–2,2 lei pe litru, în cazul fermierilor care mai au contracte de furnizare valabile, cu preţuri stabilite însă la finalul anului trecut.

Ajutaţi-ne să înţelegem efectele şi cât de rapid le vom resimţi: le vor resimţi prima dată fermierii şi apoi şi noi, consumatorii. În cât timp vom simţi noi, cumpărătorii, aceste efecte?

Ionuţ Lupu: Vă dau doar un exemplu. Pentru a înfiinţa un hectar de porumb, pentru ca această plantă constituie principalul furaj pentru animalele noastre, trebuie să cheltuim între 50 şi 120 de litri de motorină. Suntem în luna martie şi, în câteva săptămâni, va începe campania pentru înfiinţarea acestor culturi. Asta înseamnă că va trebui ca în toată perioada următoare să cheltuim cantităţi importante, sume importante pentru a acoperi acest necesar de motorină.

Urmează ca noi să producem undeva în luna august–septembrie, să recoltăm porumbul în siloz, să-l tocăm, să-l însilozăm, iar apoi, pe toată perioada iernii, primăvara anului 2027 şi vara anului 2027, să folosim în hrana animalelor acest furaj scump.

Aşadar, acest preţ acum foarte ridicat la motorină va avea o repercusiune pentru următoarele 12, 14 sau chiar 18 luni. Aceasta este principala noastră îngrijorare.

În condiţiile în care se va ajunge la un prag psihologic de 10 lei pe litru de motorină, atunci, aşa cum bine aţi spus şi dumneavoastră, vorbim de un impact, de o pierdere pe care fermierul o va înregistra de peste 0,2–0,25 lei pe fiecare litru produs. Şi aşa suntem în punctul în care, în momentul de faţă, înregistrăm pierderi considerabile.

Jurnalistă: Aceste calcule au fost făcute doar în cazul scumpirii motorinei, dar mai sunt şi alte probleme pe lângă, pentru că la sfârşitul lunii expiră plafonarea la gaze. Se prelungeşte doar la persoanele fizice, încă nu este clar ce se va întâmpla în cazul firmelor. Ce ar însemna scumpirea gazelor pentru fermier şi, respectiv, pentru consumatorul final?

Ionuţ Lupu: Pe întreaga filieră, dacă ne referim aici la filiera laptelui, vorbim de un cost foarte important pentru colectarea laptelui – materie primă.

Procesatorii trebuie să cheltuie sume importante, care sunt între 0,1 şi 0,15 lei pe fiecare litru de lapte colectat din fermele noastre. Vorbim ulterior de costul de distribuţie. Un produs finit obţinut într-o fabrică de procesare a laptelui, până să ajungă pe platforma de distribuţie sau în supermarket, pe raft, trebuie de asemenea să se bazeze pe un consum important de motorină.

Gazul este, de asemenea, folosit în procesul de pasteurizare şi în toate celelalte etape ale fluxului tehnologic din unitatea de procesare a laptelui. Pe cale de consecinţă, orice cost suplimentar generat de motorină, gaz sau energie electrică se repercutează considerabil asupra costului de producţie.

Rămâne de văzut dacă piaţa va putea să absoarbă aceste costuri, pentru că avem foarte mari emoţii. Aşa cum spuneam, scăderea consumului la raft este importantă pentru noi: 17–18% în acest moment.

Avem, aşadar, pentru perioada următoare foarte mari emoţii, pentru că deja în luna februarie doi dintre membrii organizaţiei noastre, ferme importante cu peste 250 de capete la muls, şi-au încetat activitatea, au abandonat această activitate şi s-au orientat către alte sectoare de activitate.

Jurnalistă: Vă aşteptaţi să se întâmple asta în cazul mai multor fermieri anul acesta? Şi vă întreb şi pentru că, dacă ne uităm în alte ţări din Europa, acolo impactul parcă nu a fost la fel de puternic.

Oricum, la noi, preţul la combustibil a crescut mult anul acesta, de la începutul anului până acum, şi pare că mai sunt creşteri şi urmează, în acest context al războiului din Iran. Spania are combustibilul mai ieftin decât România, aproximativ 8 lei în acest moment.

În România este mai scump şi iată că aşteptăm să vedem cu cât va creşte. Vedem diferenţe de la o zi la alta. În acest context, care ar putea fi urmările? Vom vedea mai multe importuri din alte ţări europene?

Ionuţ Lupu: Am ajuns deja la un deficit de balanţă comercială de peste un miliard de euro pentru lapte şi produse lactate. În acest context este extrem de dificil să putem face o previziune, însă lucrurile sunt oarecum clare.

Odată cu dispariţia fermierilor care produc lapte, devenim dependenţi de importurile de lapte şi produse lactate din afara ţării. Chiar dacă poate părea pentru unii dintre colegii care reprezintă alte verigi din acest lanţ un lucru pozitiv, faptul că în alte ţări există un lapte mai mult şi mai ieftin, pe termen lung România va avea foarte mult de suferit.

Fermierii oricând îşi pot înceta activitatea. Fiecare îşi poate găsi drumul său, să spun aşa. Însă, pe ansamblu, sectorul are extrem de mult de suferit.

Pentru că la carnea de porc avem un deficit considerabil, la fel de aproximativ — sau poate chiar peste — un miliard de euro.

În cazul laptelui suntem acum în aceeaşi situaţie. Aşadar, toate aceste abandonuri ale activităţii se vor răsfrânge, pe termen mediu şi lung, asupra economiei întregii ţări.