Curtea Supremă a SUA: ADN-ul uman nu poate fi brevetat

Curtea Supremă a Statelor Unite a luat în sfârşit poziţie referitor la un domeniu al ştiinţei care timp de zeci de ani a rămas în ambiguitate. A spus NU brevetelor de gene umane Şi o face cu o hotărâre judecătorească emisă relativ la societatea Myriad Genetics, care deţine drepturile de proprietate ale testului la care a fost supusă şi Angelina Jolie, informează joi agenţia ANSA.

Examinarea permite detectarea de mutaţii în două gene, BRCA1 şi BRCA2, care cresc de zeci de ori riscul de a face cancer de sân şi ovare. În Statele Unite brevetul a rămas întotdeauna valabil, aducând costul unei examinări la circa 3 mii de euro (în general, cheltuielile au fost acoperite de asigurare).

Decizia de la Curtea Supremă a SUA este clară, în principiu, dar nu neapărat în aplicarea sa. Deşi cei nouă judecători au fost unanimi în votul de guvernământ, există o problemă care rămâne să fie rezolvată. De acum înainte va fi interzisă brevetarea genelor extrase pur si simplu din corpul uman. Dar va fi permis să se ceară protecţie pentru genele "sintetice", adică în cazul în care orice intervenţie a fost făcută în laborator.

Fiind biologia sintetică una din disciplinele de viitor, Wall Street a sărit în sus la ştire şi a dat verdictul. Acţiunile de la Myriad în câteva minute au crescut cu 8%.

Brevetele genelor BRCA1 e BRCA2 ale societăţii Myriad, printre altele, ar fi expirat în 2015. Soluţia de compromis adoptată de Curtea Supremă de Justiţie a permis companiei din Salt Lake City să iasă destul de bine după verdict, dar au ieşit bine şi asociaţiile de pacienţi şi medici, care în 2009 au depus un recurs împotriva societăţii Myriad, deoarece preţul Testului – care până în prezent a fost vândut la aproximativ un milion de femei – este destinat să scadă şi alte companii vor ieşi pe piaţă cu noi tipuri de examene.

În ajunul susţinerii judecăţii, companiile de biotehnologie au avertizat că un verdict prea dur ar pune în pericol miliarde de dolari de investiţii. De-a lungul ultimilor treizeci de ani, US Patent Office a acordat circa 40 de mii de protecţii împotriva invenţiilor relative la ADN (paradoxal, genele umane sunt aproximativ 25 de mii).
Judecătorul Clarence Thomas, care astăzi a întocmit sentinţa de 18 pagini, a fost capabil să nu supere pe nimeni, scriind că: "Myriad nu a creat nimic. A găsit, cu siguranţă, o genă utilă şi importantă, dar separarea acelei gene de materialul genetic înconjurător, nu este un act de invenţie".