Curtea de Conturi are 135 de şefi (!) numiţi prin "delegaţie". Printre ei, rude de politicieni cunoscuţi. De 9 ani nu s-au făcut concursuri. Care e miza?

S-a vorbit foarte mult în ultima vreme despre fenomenul „împuternicirilor” din MAI (mai multe informaţii, aici). Cum funcţionează „împuternicirile”? În loc să organizezi concurs pentru un post, „împuterniceşti” pe cineva. Acel cineva ştie că trebuie să fie recunoscător pentru funcţia primită şi că nu mai prinde a doua împuternicire dacă nu face ce spune cel în pixul căruia stă împuternicirea - şeful. Sindicaliştii din poliţie spun că prin împuterniciri se omoară efectiv meritocraţia şi poliţiştii sunt transformaţi în slugi.

Mai puţin se vorbeşte însă despre faptul că nu doar MAI-ul e cangrenat de acest fenomen. Ci şi alte instituţii ale statului. Doar că nu se cheamă împuternicire, ci „numiri temporare cu delegaţie”.

O astfel de instituţie este Curtea de Conturi, cea care controlează instituţiile de stat şi descoperă (sau nu) nereguli, iar când neregulile sunt de natură penală sesizează (sau nu) parchetele. Avertizori de integritate din instituţie au semnalat redacţiei noastre că, de multe ori, instituţia alege să nu le sesizeze, invocând faptul că s-au dispus măsuri pentru recuperarea unor prejudicii care, de fapt, nu se mai recuperează în veci. Dar asta este o altă poveste.

Revenind la Curtea de Conturi şi fenomenul numirilor temporare prin delegaţie, redacţia noastră a trimis o sesizare pentru a afla câţi şefi din cadrul instituţiei, respectiv Curtea de Conturi, sediu central, plus Camere de Conturi judeţene şi Autoritatea de Audit - sediu central, plus structuri din teritoriu - au directori, directori adjuncţi şi şefi de serviciu numiţi prin delegare.

Ni s-a răspuns o lună şi trei zile mai târziu, pentru a ni se comunica faptul că 122 de persoane cu funcţii de conducere (directori, directori adjuncţi, şefi serviciu) din cadrul Curţii de Conturi sunt numite în funcţii prin delegaţie. Aceasta înseamnă circa 2/3 din şefi, conform calculelor noastre. În aceeaşi situaţie sunt 13 persoane cu funcţii de conducere în Autoritatea de Audit.

Două treimi!

Care este miza? Surse din instituţie spun - sub protecţia anonimatului, căci nimeni nu-şi doreşte represalii - că miza este să se mai închidă ochii la neregulile găsite, ne mai uităm în altă parte, mai băgăm sub preş în funcţie de cum sună telefonul, în funcţie de pila cărui partid e şeful/şefa instituţiei controale.

De altfel, Eugen Orlando Teodorovici, director în cadrul Autorităţii de Audit din Curtea de Conturi, a propus ca numirile pe funcţii de directori să se facă fără examen scris, doar prin interviu.

Şi, la un interviu, cine te opreşte, la o adică, să întrebi candidatul: „Bârsescule, tu carele ai mai multă aplicaţiune la machemachică, spune-ne doară ce am vrut eu să prezint aici?” Iar când Bârsescu, dacă e pila cui trebuie, răspunde triumfător: „Un castravete, domnule”, să îi dai postul pe care îl vrea partidul tău?

De partea sa, Curtea de Conturi susţine că fenomenul delegaţiilor ar fi generat de faptul că ocuparea posturilor prin concurs la bugetari e suspendată din 2022 prin lege. Însă, atenţie, potrivit informaţiilor noastre, Curtea nu a mai organizat concursuri de 9 ani, din 2017 mai exact, nu din 2022!! Mai mult, un expert consultat de noi contrazice afirmaţia potrivit căreia legea nu dădea voie instituţiei să orgnizeze concursuri (detalii la finele articolului).

Cele mai importante funcţii, cele cu miză mare, prin delegaţie

Ceea ce este cel mai îngrijorător este că una dintre cele mai importante funcţii din Curtea de Conturi — cea de director general al Direcţiei Generale Juridice — este ocupată prin delegare.

De ce este îngrijorător? Pe lângă faptul că există o problemă de legalitate în ceea ce priveşte crearea funcţiei de director general şi numirea acestuia peste şeful pe care îl avea înainte de numire — director numit prin concurs — şeful Direcţiei Juridice controlează partea de sesizări penale pe care, aşa cum spuneam, instituţia le face sau, cel mai adesea, nu le face în urma controalelor în care sunt constatate nereguli.

Acesta poate da, la o adică, la comandă, avize nefavorabile pentru sesizarea penală. În baza acestor avize, şeful de departament şi plenul au un motiv să oprească sesizările penale. Şi, potrivit informaţiior furnizate de avertizori, asta şi fac.

De asemenea, tot el avizează modificări de regulamente, proceduri şi norme.

Tot prin delegare sunt numiţi şi şefii Direcţiei Generale de Metodologie, Pregătire Profesională, Control al Calităţii, Programare, Raportare, Sinteză, precum şi ai Direcţiei de Tehnologia Informaţiei şi Digitalizare.

Soţii, nepoţi, amante

Revenind la restul numirilor, printre cei 122 de oameni numiţi prin delegare, nu prin concurs, se numără şi nume sonore, precum soţia preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, sau un nepot al fostului ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

Nelu Năstase Surăian, nepot al lui TT, este directorul Camerei de Conturi Vrancea. A intrat în instituţie în 2019, pe funcţia de auditor. Trei ani mai târziu a ajuns director adjunct, iar în 2024 a devenit şeful instituţiei.

Tot la Vrancea, director adjunct este un fost primar PSD, Muşat Marian. El a ajuns în instituţie direct de pe scaunul de primar PSD al comunei Valea Salciei, din Buzău, judeţul care l-a dat României pe Ciolacu. Muşat a fost primar timp de şase mandate pentru ca, apoi, să intre brusc la Curtea de Conturi, unde a ocupat funcţia de auditor public extern din septembrie 2021, pentru a ajunge apoi director adjunct.

Sindicaliştii de la SNAPER susţin că Muşat Marian ar deţine, prin interpuşi, şi 2 firme, dintre care una pe numele fiului (Muşat George Alexandru), respectiv firma ARCADIA MASTER DESIGN SOLUTIONS SRL, cu sediul în municipiul Râmnicul Sărat, judeţul Buzău, iar cealaltă este pe numele soţiei (Muşat Adriana), respectiv firma ARCADIA MASTER DESIGN ARCHITECTURE SRL, cu sediul social în sat Modreni, comuna Valea Salciei, judeţ Buzău, adică exact în locul unde figurează domiciliul celor doi patroni.

„Din interogarea bazei de date SEAP din perioada 2022 – 2024 (accesibilă oricui de altfel, inclusiv organelor abilitate ale statului, cum sunt ANI şi Ministerul Public), sunt cele aproape 10 milioane lei contracte derulate de firmele familiei Muşat, derulate entităţi publice, în general Primării din judeţul Buzău şi respectiv din judeţul Vrancea, unde domnul Muşat este şeful Camerei de Conturi. !!”, scriu sindicaliştii.

Într-o primă declaraţie de avere din 2024, Muşat a "omis" să declare veniturile obţinute de familia sa din contracte cu statul. După ce a fost reclamat şi verificat, Muşat a completat o declaraţie de avere de 17 pagini cu contracte.

Avem şi un fin al unui fost vice al Curţii de Conturi, în prezent angajat la Transelectrica. Este vorba despre finul lui Vasile Cosmin Nicula, fost vicepreşedinte la Curtea de Conturi, în prezent în directoratul Transelectria. Anterior, el a fost deputat şi senator PSD.

Regăsim printre cei cu delegaţii şi un nepot al lui Dan Fîrţescu, un fost nume greu în cadrul Curţii. Potrivit unui avertizor de integritate intervievat de publicaţia noastră, pe vremea când Fîrţescu controla Finanţele, întâmplător sau nu, nora lui s-a angajat la Trezoreria Iaşi, unde a ajuns chiar director. Acesta subliniază faptul că RAAPPS-ul se „ducea” după Fîrţescu, în sensul că, atunci când acesta era rotit la şefia unui alt departament, automat şi RAAPPS-ul era băgat în jurisdicţia departamentului respectiv. După ce Fîrţescu a plecat din Curtea de Conturi, RAAPPS-ul a intrat sub jurisdicţia directoarei conduse de Călin Ion, om pus de PSD.

Tot prin delegaţie este numit şi directorul Camerei de Conturi Constanţa, Ioan Bobe, personaj care a fost în atenţia ANI.

Bobe s-a autosuspendat din Curtea de Conturi pentru mai bine de un an, când a izbucnit un scandal cu plângeri la parchet pe numele lui. Cât s-a autosuspendat, acesta făcea afaceri cu instituţii ale statului pe care le controla înainte, după care a revenit, din 17 martie 2025, la conducerea Camerei de Conturi Constanţa, scria Dobrogea Live recent. Curtea de Conturi a României a confirmat pentru Dobrogea Live faptul că Ioan Bobe a revenit la muncă în data de 27 februarie 2025, în calitate de auditor public extern (după ce, la data de 1 ianuarie 2024, a solicitat suspendarea contractului de muncă). Apoi, la numai câteva zile, pe 17 martie 2025, Bobe a fost numit din nou director interimar al Camerei de Conturi Constanţa. Bobe a ocupat funcţia de director interimar chiar în perioada în care este investigat de inspectorii de integritate. Mai multe informaţii despre Bobe, aici.

Un alt nume problematic dintre cei numiţi cu delegaţie este cel al Marilenei Berheci, director adjunct Departamentul IX, care se ocupă de controale la SGG şi la celebrul RAAPPS, instituţie aflată în uriaşul scandal legat de EximBank.

Conform publicaţiei ziaruldevrancea.ro, în 2017, Berheci Marilena, în calitate de expert contabil la acea vreme, a fost angajată de către Consiliul Judeţean Vrancea, condus de Marian Oprişan, pentru a oferi consultanţă salariaţilor Consiliului Judeţean în ceea ce priveşte întocmirea documentaţiilor de achiziţie necesare implementării proiectului de restaurare a secţiei de ştiinţe naturale a Muzeului Vrancei – Casa Tatovici şi asta în condiţiile în care în cadrul Consiliului Judeţean Vrancea funcţionează un serviciu specializat – Serviciul Achiziţii Publice şi Monitorizarea Contractelor – în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea 12 funcţionari conduşi de un şef.

Potrivit SNAPER, în 2024, Berheci Marilena era asociată la SC GRACE TAX & AUDIT SERVICES SRL, cu sediul în Focşani, şi la SC RODALUM PRODIMPEX SRL şi, de asemenea, cenzor supleant la EUROFERMA FITIONEŞTI COOPERATIVĂ AGRICOLĂ.

Din interogarea platformei SICAP a fost identificată achiziţia directă nr. DA34816437, având ca obiect „Servicii de gestionare pe proiect a registrelor contabile”, în valoare totală de 119.196 lei (23.840 euro), de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Urecheşti Popeşti din judeţul Vrancea către SC GRACE TAX & AUDIT SERVICES SRL, din data de 10.01.2024, scriu sindicaliştii. https://snaper.ro/2024/06/04/cum-isi-protejeaza-presedintele-curtii-de-conturi-acolitii/

Statutul şi codul etic al auditorului public extern din Curtea de Conturi prevăd că acesta nu poate desfăşura alte activităţi remunerate în afara funcţiei de bază, decât aceea de a preda în cadrul unei instituţii şcolare/universitare acreditate de Ministerul Educaţiei.

Fără concursuri de 9 ani

Potrivit informaţiilor noastre, Curtea de Conturi nu a organizat concursuri pentru posturile de directori din 2017, de pe vremea lui Văcăroiu. Nici în mandatul lui Mihai Busuioc, acum judecător CCR la propunerea PSD, nici în cel al persoanei care i-a succedat, Mihaela Călugăreanu, nu s-a organizat NICIUN CONCURS.

De ce? Avertizori de integritate din instituţie spun că numirile prin delegaţiie creează o pârghie de control excepţională. Ocupanţii ştiu că postul depinde 100% de bunăvoinţa conducerii.

Desigur, printre cei delegaţi sunt, cu siguranţă, oameni competenţi, oameni de bună credinţă, altfel instituţia nu ar funcţiona dacă n-ar fi şi persoane care să îşi facă treaba. Atâta vreme însă cât Curtea de Conturi nu organizează însă concursuri, numirile, indiferent cine e numit, vor fi afectate de suspiciunea „dar dacă e pila cuiva? Ce i se cere să facă în schimbul numirii?”.

Ce răspunde Curtea de Conturi la întrebarea de ce nu organizează concursuri?

De ce Curtea de Conturi nu organizează concursuri pentru a pune capăt oricărei suspiciuni? Le-ar face, în primul rând, un serviciu angajaţilor oneşti şi competenţi. Aşa cum scriam la începutul articolului, instituţia trece sub tăcere perioada 2017 - 2022 şi abordează în răspunsul său doar intervalul 2022 - 2026, susţinâd că în acest interval legea nu i-a dat voie să facă ce trebuie: angajările la stat au fost suspendate.

Un expert consultat de publicaţia noastră contrazice această afirmaţie, cu o lungă serie de argumente. Pe scurt, acesta susţine că Curtea de Conturi putea organiza concursuri pentru că interdicţiile generale ale Guvernului nu îi erau aplicabile, dată fiind autonomia sa constituţională.

Chiar dacă aceste interdicţii i-ar fi fost aplicabile, legislaţia prevede că ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal. Mai mult, încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situaţia în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare:

În plus, Curtea a făcut concurs şi a angajat auditori şi în 2024–2025. Dacă auditori a putut angaja, de ce nu şi director/directori adjuncţi?

Redăm argumentaţia juridică pe larg

Prima ar fi OUG 34/12 mai 2023

Conform prevederilor art. IV alin. (1) din OUG 34/2023 cu modificările şi completările ulterioare:

„lit. a) instituţiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;”

Art. IV alin. (1), în ansamblu, stabilea în 2023 suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, iar lit. a) se referă la instituţiile şi autorităţile publice definite de Legea nr. 500/2002

Aparent, pare ca suntem în prezenţa unei veritabile interdicţii. Însă, spune expertul, aceste prevederi nu se aplică din urmatoarele motive:

Reglementarea aferentă anului 2025 - ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situaţia în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare:

b) funcţiilor publice de conducere, funcţiilor publice de conducere cu statut special şi posturilor militare de conducere.

(7) Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor prevăzute la alin. (2), (4) şi (5) se aprobă de ordonatorul de credite, în baza solicitării fundamentate în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea ocupării şi în baza avizului structurii de specialitate a ordonatorului de credite care certifică posibilitatea ocupării posturilor cu încadrarea în bugetul aprobat la momentul iniţierii demersurilor pentru ocuparea acestora, aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

În consecita, chiar şi dacă s-ar considera că prevederile acestor OUG s-ar fi aplicat Curţii de Conturi, organizarea de concursuri TOT AR FI FOST POSIBILĂ.

În consecinţă, organizarea unui concurs NU ar avea niciun impact asupra bugetului aprobat / cheltuielilor de personal aprobate prin buget.

Reglementarea aferentă anului 2026 - LEGE nr. 141 din 25 iulie 2025

(1) În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(4), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la nu se aplică în situaţia în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare:

categoriei înalţilor funcţionari publici;

funcţiilor publice de conducere, funcţiilor publice de conducere cu statut special(6) şi se aprobă de ordonatorul de credite, în baza solicitării fundamentate în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea ocupării şi în baza avizului structurii de specialitate a ordonatorului de credite care certifică posibilitatea ocupării posturilor cu încadrarea în bugetul aprobat la momentul iniţierii demersurilor pentru ocuparea acestora.

În consecinţă, chiar şi numai conform prevederilor legale ce reglementează limitările/interdicţiile aferente organizării de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, Curtea de Conturi poate organiza, în anul 2026, examene pentru ocuparea funcţiilor de conducere, pentru auditori.

1. Curtea Constituţională a statuat prin intermediul unor considerente decizorii imposibilitatea reglementării prin OUG asupra Curţii de Conturi

În concret, ca urmare a excepţiei de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2006 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia 544/2006, prin considerente decizorii, următoarele:

Prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituţiile fundamentale ale statului, activitatea sa fiind indispensabilă asigurării suportului financiar al funcţionării tuturor organelor statului. Natura Curţii de Conturi de instituţie fundamentală a statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acesteia, ca şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, prin lege organică.

Luând în considerare aceste elemente definitorii, Curtea Constituţională constată că reglementarea organizării şi funcţionării Curţii de Conturi prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, conform cărora ordonanţele de urgenţă "nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului".

Pentru aceleaşi considerente, Curtea Constituţională constată că adoptarea ordonanţei de urgenţă analizate încalcă şi dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţia României, conform cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", prevederile art. 73 alin. (3) lit. l), precum şi principiul separaţiei puterilor consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, Curtea Constituţională reţine că reglementarea pe calea ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă constituie, aşa cum se prevede expres în art. 115 din Constituţie, o atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări, stabilite prin însuşi textul Constituţiei, reprezintă o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului separaţiei puterilor în stat.

Incidental, arată expertul, atât OUG 34/2023 cât şi OUG 156/2024 au fost aprobate prin lege ABIA ÎN ANUL 2026, mult după ce efectele acestora au încetat.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere şi faptul că scopul OUG-urilor şi legilor prin care se instituie interdicţii de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, ESTE DE LIMITARE a cheltuielilor. Or, în cazul Curţii de Conturi, atâta timp cât posturile de conducere sunt ocupate de auditori publici externi (deja angajaţi ai Curţii), care sunt remuneraţi la nivelul posturilor de conducere ocupate provizoriu, neorganizarea de concursuri pentru posturile de conducere NU are valenţa de a aduce vreo economie bugetară

1. Curtea de Conturi este o instituţie autonomă – în afara celor trei puteri ale statului

Elementele constituţionale esenţiale:

Art. 1 alin. (4): Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat — Guvernul (Executivul) şi Curtea de Conturi (autoritate cu statut constituţional propriu) nu se află într-un raport de subordonare.

Art. 61 alin. (1): Parlamentul este unica autoritate legiuitoare — doar Parlamentul poate reglementa, prin lege organică, organizarea şi funcţionarea Curţii.

Raportul juridic al Curţii de Conturi este cu Parlamentul, nu cu Guvernul. Din această poziţionare constituţională decurge o consecinţă directă: competenţa Guvernului de a aviza, aproba sau condiţiona acte ale Curţii de Conturi ar trebui să fie expresă şi prevăzută de lege. Or, niciun text nu o prevede.

Legea nr. 94/1992, în vigoare, consacră autonomia Curţii încă din primul articol şi o traduce în competenţe concrete, exclusive, asupra personalului.

Acest text este neechivoc şi exhaustiv: competenţa de numire aparţine Plenului. Nu există nicio trimitere la Guvern, la vreun aviz, la vreo aprobare externă. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat să condiţioneze numirea de o aprobare a Executivului, ar fi prevăzut-o expres — aşa cum a făcut, de altfel, pentru alte autorităţi în alte acte normative.

Art. 58 — atribuţiile Plenului în materie de personal

lit. f): aprobă statul de funcţii;

lit. l): aprobă structura organizatorică a Curţii de Conturi, numeşte directorii, directorii adjuncţi, şefii de servicii, secretarul general al Curţii de Conturi şi stabileşte atribuţiile acestora, prin fişa postului.

Niciuna dintre aceste competenţe nu este partajată cu Guvernul. Plenul decide singur atât asupra structurii de personal (câte posturi, ce funcţii, ce ierarhie), cât şi asupra regulilor de promovare — inclusiv pentru funcţiile de conducere.

Astfel, articolul 6 prevede: „Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului.”

Or, aceasta prevedere legală are caracter de lege special faţă de orice reglementare ce ar institui măsuri cu caracter general de reducere a cheltuielilor bugetare (mai ales prin OUG….). În concret, chiar şi legiuitorul ar fi trebuit să deroge în mod expres de la Legea 94/1992 dacă ar fi intenţionat să aducă atingere autonomiei bugetare a Curţii de Conturi.

Din anul 2017 şi până în anul 2023 NU a existat nicio interdicţie privind organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din cadrul Curţii de Conturi (în ce priveşte posturile unde calitatea de auditor public extern este necesară).