Curieri cu bani, câini pe aeroport: Cum a încercat Kremlinul să influenţeze alegerile şi referendumul din Moldova privind aderarea la UE

Câinii de pază de la Aeroportul Chişinău au muncit din greu în ultimele luni, căutând bani care ar putea fi dovada amestecului Rusiei în politica moldovenească.

Ami, un retriever negru, adulmecă bine din toate părţile fiecare valiză care ajunge pe benzile de revendicare a bagajelor. Dacă detectează bani, va încremeni. În luna mai, Ami făcea asta foarte des.

Atunci ofiţerii vamali au început să găsească sume mari de bani la pasagerii care soseau cu zboruri de legătură de la Moscova. Oameni care nu mai ieşiseră niciodată din Moldova se întorceau din Rusia cu teancuri de bancnote.

"Aproape toţi aveau bani: 2.000, 3.000, 7.000 de euro", îşi aminteşte şeful vămii de la Aeroportul Chişinău, Ruslan Alexandrov. Sumele în sine nu erau ilegale, dar tiparele erau suspecte.

"Erau anumite zboruri: Moscova-Istanbul-Chişinău, Moscova-Erevan-Chişinău", explică şeful vămii. "În mod normal, oamenii nu vin cu atât de mulţi bani. Nu din Moscova".

Aşa că poliţia şi procurorii au început să confişte banii. Într-o singură zi, ei spun că au confiscat 1,5 milioane USD. Nimeni nu şi-a cerut banii înapoi.

Autorităţile cred că transportatorii de bani făceau parte dintr-o operaţiune majoră şi continuă de cumpărare de influenţă politică condusă de un oligarh moldovean fugar pe nume Ilan Şor. Condamnat pentru fraudă majoră la Chişinău, acesta locuieşte în prezent în Rusia, care nu îl va extrăda.

Înaintea a două voturi cheie din acest weekend, aeroportul capitalei este în alertă. Zborurile de pe toate rutele cu "risc ridicat" sunt întâmpinate de câini antrenaţi şi cel puţin jumătate dintre pasageri sunt traşi pe dreapta pentru scanarea suplimentară a bagajelor.

Duminică, preşedinta Maia Sandu candidează pentru realegere pe o platformă pro-UE fermă, confruntându-se cu alţi 10 candidaţi. Mulţi simpatizează deschis cu Moscova, în timp ce alţii văd Moldova ca pe o "punte".

De asemenea, alegătorii vor avea ocazia să voteze în cadrul unui referendum pentru a stabili dacă obiectivul Moldovei de aderare la UE va fi consacrat în Constituţie. De fapt, discuţiile privind aderarea au început deja, însă ţara se află într-o luptă privind direcţia sa politică de zeci de ani, încă de când Moldova şi-a câştigat independenţa faţă de Moscova, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice.

Această luptă Est-Vest s-a intensificat de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Maia Sandu - fostă economistă la Banca Mondială, aleasă iniţial pe promisiunea eradicării corupţiei - a orientat apoi Moldova mult mai puternic spre Occident. Ea a început să identifice deschis Rusia lui Vladimir Putin drept o ameninţare majoră la adresa securităţii Chişinăului.

Kremlinul neagă că ar juca vreun rol în politica de la Chişinău, dar oficialii de aici acuză Rusia că operează prin intermediari pentru a perturba şi destabiliza ţara.

"Nu am cunoştinţă de niciun alt loc în care să fi văzut o încercare atât de neruşinată şi deschisă de a corupe un scrutin", a declarat săptămâna aceasta procuroarea-şefă anticorupţie din Moldova, Veronica Dragalin.

Născută în Moldova, ea şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în SUA - cel mai recent ca procuror în Los Angeles - înainte de a se întoarce în ţară şi de a se angaja într-un birou mic de la etajul cinci al unui bloc din epoca sovietică cu un lift stricat.

Echipa sa spune că a descoperit, în colaborare cu poliţia, o schemă piramidală de plăţi condusă în mod deschis din Rusia de Ilan Şor şi grupul său.

"Vorbim despre o ţară străină care trimite bani în încercarea de a influenţa alegerile", a explicat Dragalin, detaliind dovezile obţinute prin intermediul interceptărilor telefonice, al poliţiştilor sub acoperire şi al martorilor - unele dintre aceste dovezi fiind făcute publice de biroul său.

"La început au încercat să facă totul să pară legitim. Acum este aproape ca şi cum ar încălca flagrant toate legile... [şi] influenţează în mod deschis decizia de a vota. Scopul principal este ca referendumul să eşueze", mai spune procurorul.

Potrivit echipei sale, odată ce curierii cu bani au fost depistaţi la aeroport şi ruta a devenit mai dificilă, plăţile au început să fie canalizate prin intermediul unei bănci ruse sancţionate, PSB.

Până la începutul lunii octombrie, până la 130.000 de alegători primiseră plăţi prin această schemă - aproximativ 10% din electoratul activ, potrivit lui Viorel Cernăuţeanu, şeful Poliţiei.

„Numai în septembrie au fost transferate 15 milioane USD”, a afirmat Cernăuţeanu, explicând că au putut urmări fondurile şi destinatarii, întrucât aceştia au furnizat date personale pentru a deschide un cont bancar.

Oferirea de bani sau bunuri în schimbul voturilor este o infracţiune pasibilă de cinci ani de închisoare. Luna trecută, o nouă lege a transformat în infracţiune administrativă şi acceptarea de bani.

Însă într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa nu este greu să găseşti destinatari dispuşi să primească bani.

Anchetatorii moldoveni recunosc că nu pot identifica sursa fondurilor vărsate în banca PSB - fie că este vorba de banii statului rus, de capital privat sau de banii pentru care Ilan Şor a fost condamnat că i-a furat în Moldova.

Dar el însuşi este foarte deschis cu privire la acţiunile şi scopurile sale.

Într-o postare recentă pe TikTok, Şor a făcut apel la un "NU ferm" la UE. Apoi i-a îndemnat pe urmăritori să aleagă "preşedintele pe care îl aleg eu, ca pe cineva cu care pot lucra".

În schimb, el a promis pensionarilor plăţi lunare suplimentare de 5.000 de lei moldoveneşti.

Şor a fugit din Moldova în 2019 şi a fost ulterior condamnat în absenţă pentru spălare de bani şi deturnare de fonduri. Anul trecut, partidul său a fost interzis şi el se află, de asemenea, sub sancţiuni occidentale, fiind acuzat de "campanii de influenţă malignă" pentru Rusia.

Companiile media legate de el, canalele Telegram şi diverse grupări politice au fost toate blocate. Dar mesajul său - anti-UE, favorabil Moscovei - încă ajunge în Moldova.

Unii rămân receptivi la asta, precum şi la bani.

Ilia Uzun este un mare fan.

Viceguvernatorul Găgăuziei, o mică regiune autonomă din sudul Moldovei, îl respectă şi pe preşedintele rus Vladimir Putin şi spune că acest lucru se datorează faptului că îi plac liderii puternici care, în opinia sa, „îşi pun ţara pe primul loc”.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei vecine nu a schimbat nimic în această privinţă.

Uzun îl admiră pe fostul preşedinte american Donald Trump din acelaşi motiv, în timp ce dispreţul său faţă de UE - care i-a impus recent sancţiuni pentru "activităţi destabilizatoare" - se concentrează în principal asupra drepturilor comunităţii LGBT, cărora li se opune virulent.

Opiniile pro-ruse şi relatările ghidate de Kremlin au fost întotdeauna puternice în Găgăuzia, unde mulţi încă se uită la posturile de televiziune ruseşti de stat, în ciuda unei interdicţii naţionale.

În ultima vreme, Şor a investit masiv aici. Viceguvernatorul se referă în mod repetat la Şor ca la "liderul nostru politic" şi trece peste condamnarea penală ca şi cum ar fi politică.

"Încearcă să spui aici un cuvânt rău despre Ilan Şor şi oamenii te vor scuipa!", a spus Uzun.

Procurorul anticorupţie clarifică ulterior faptul că utilizarea donaţiilor pentru cheltuieli sociale nu este o infracţiune. Dar canalizarea fondurilor lui Şor către partidele politice este o infracţiune - iar şefa lui Uzun, guvernatoarea regională Evghenia Guţul a fost acuzată de acest lucru.

Vineri, campania electorală din Moldova a atins punctul culminant.

Maia Sandu a fost întâmpinată pentru propriul său miting final în orăşelul Teleneşti, unde femeile în haine tradiţionale au cântat, iar susţinătorii au aplaudat la trecerea sa.

Ea nu a luat parte la dezbaterile electorale şi nu a dorit să vorbească cu BBC. Dar, adresându-se celor câteva sute de persoane prin intermediul unui microfon, Sandu i-a îndemnat pe moldoveni să voteze pentru ea şi pentru UE ca fiind cea mai bună cale spre pace.

"Aceasta a fost o campanie foarte dificilă, cu multe minciuni şi bani murdari", le-a spus ea alegătorilor, cerându-le să "pună ţara noastră în afara pericolului" şi să-i împiedice pe adversarii ei "să deraieze Moldova de pe calea sa europeană".

Această cale a fost una accidentată timp de mulţi ani, cu multiple devieri. Cu toate acestea, Moldova a făcut deja alegerea sa şi a deschis negocierile de aderare cu UE.