Cum vor ţările din UE să ajute Ucraina chiar dacă Ungaria şi Slovacia blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro

Ucraina va primi bani de la ţările UE pentru a-şi finanţa efortul de război chiar dacă Ungaria şi Slovacia continuă să blocheze un împrumut promis de 90 de miliarde de euro, au declarat doi diplomaţi ai UE.

Liderii UE se vor reuni pentru un summit la Bruxelles săptămâna viitoare, sperând să-i convingă pe prim-ministrul ungar Viktor Orban şi pe omologul său slovac Robert Fico să-şi respecte promisiunea de a aproba împrumutul, care ar urma să asigure două treimi din banii de care Ucraina are nevoie pentru a continua să lupte împotriva invaziei ruse până la sfârşitul anului 2027.

Dar dacă cei doi refuză să cedeze, ţările baltice şi nordice au un plan de a oferi Ucrainei suficienţi bani pentru a o menţine pe linia de plutire în prima jumătate a acestui an, au spus cei doi diplomaţi ai UE familiarizaţi cu discuţiile. Ei au primit anonimatul pentru a vorbi liber despre negocierile sensibile, la fel ca şi alţii citaţi în acest articol, scrie POLITICO.

Suma totală luată în considerare este de 30 de miliarde de euro, a declarat o altă persoană familiarizată cu discuţiile. Întrucât acestea ar fi împrumuturi bilaterale, ele nu ar necesita aprobarea UE.

Separat, ministrul olandez de Finanţe, Eelco Heinen, le-a spus marţi omologilor săi că guvernul său a prevăzut trimiterea către Kiev a 3,5 miliarde de euro pe an sub formă de sprijin bilateral până în 2029, au declarat alţi doi diplomaţi.

Budapesta, sau orice altă capitală a UE, poate bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro, în pofida faptului că a fost deja acceptat în decembrie, deoarece unul dintre proiectele de lege care trebuie aprobate înainte ca banii să poată fi plătiţi necesită acordul tuturor statelor membre.

„Nu este prima dată când ne confruntăm cu un tip similar de dificultăţi cu Ungaria. Vom acorda acest împrumut într-un fel sau altul”, a spus marţi comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

Ideea de a oferi finanţare individuală Ucrainei a fost discutată deja înainte de summitul din decembrie, la care liderii tuturor statelor membre au fost de acord să meargă mai departe cu un singur împrumut al UE. Opţiunea împrumuturilor individuale a fost considerată atunci neplăcută, deoarece submina solidaritatea UE cu Ucraina şi expunea diviziuni profunde în interiorul blocului.

Dar dacă Orban refuză să renunţe la opoziţia sa, aceasta ar putea fi singura cale de urmat.

Nevoile de finanţare ale Kievului s-au redus după ce International Monetary Fund a aprobat la sfârşitul lunii trecute un împrumut de 8,1 miliarde de dolari, din care 1,5 miliarde au fost plătite imediat. Ţara ar trebui să aibă suficienţi bani pentru a rămâne solvabilă până la începutul lunii mai, au declarat patru persoane familiarizate cu finanţele Kievului.

Estimările anterioare ale UE indicau că Kievul ar fi rămas fără bani la sfârşitul lunii martie, ceea ce l-ar fi pus într-un mare dezavantaj în faţa forţelor ruse şi în contextul negocierilor de pace conduse de SUA aflate în desfăşurare, crescând astfel urgenţa ajutorului de 90 de miliarde de euro al UE.

Împrumutul părea asigurat până la sfârşitul lunii ianuarie, când un atac cu dronă rusească a avariat conducta Drujba pipeline, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria şi Slovacia. Budapesta şi Bratislava sunt exceptate de la sancţiunile UE asupra petrolului rusesc.

Orban a acuzat Ucraina că întârzie intenţionat reparaţiile conductei din motive politice şi a renunţat la angajamentul făcut la summitul din decembrie de a permite trecerea împrumutului pentru Ucraina. Liderul ungar a blocat de asemenea al 20-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, care necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de lideri pentru a fi adoptat.

Orban, care se confruntă cu alegeri naţionale cruciale pe 12 aprilie, a făcut campanie pe o platformă anti-Ucraina. Partidul său politic, Fidesz, este mult în urma opoziţiei Tisza în sondaje.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a negat acuzaţia că Kievul refuză să repare conducta din motive politice, le-a spus reporterilor săptămâna trecută că, deşi nu doreşte să facă acest lucru, ar putea relua fluxul de petrol prin Drujba „într-o lună sau într-o lună şi jumătate” — adică imediat după alegerile din Ungaria.

Zelenski le-a spus luna trecută reporterilor, inclusiv celor de la POLITICO, că Ucraina nu repară conducta deoarece Rusia a vizat-o în mod repetat, inclusiv în timp ce muncitorii de mentenanţă se aflau la faţa locului pentru a o repara.

Calculul atât la Kiev, cât şi la Bruxelles este că, dacă Orban pierde alegerile, liderul opoziţiei Peter Magyar ar putea fi mai dispus să aprobe împrumutul pentru Ucraina, în special dacă conducta Drujba este reparată sau dacă Ungaria primeşte un alt stimulent din partea UE, potrivit a trei dintre diplomaţi.

Deşi Magyar a făcut declaraţii critice la adresa Ucrainei în timpul campaniei electorale şi — la fel ca Orban — a exclus trimiterea de trupe sau livrări de arme, el a recunoscut totuşi Rusia drept agresorul în război. Diplomaţii au spus că speră că ar putea fi motivat de dorinţa de a obţine deblocarea fondurilor UE îngheţate pentru Ungaria.

Un alt posibil stimulent: Ungaria a solicitat împrumuturi de 16 miliarde de euro din programul SAFE al UE, care oferă finanţare ieftină ţărilor care cumpără arme în cantităţi mari. European Commission nu a aprobat încă cererea sa.

Dacă Orban sfidează sondajele şi câştigă alegerile, UE speră că acesta va face un pas înapoi deoarece nu va mai avea nevoie să amplifice sentimentul anti-ucrainean pentru a câştiga alegătorii, au spus trei dintre diplomaţi.

Bruxelles-ul îl consideră pe Fico, care s-a aliat cu Orban pentru a bloca împrumutul, drept un obstacol mai mic, au spus alţi doi oficiali ai UE. Fico a promis duminică să blocheze împrumutul dacă conducta Drujba nu este reparată, chiar dacă Orban pierde alegerile.

Fico s-a întâlnit marţi la Paris cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în marja unui summit privind energia nucleară, şi a părut să-şi tempereze poziţia combativă. Într-un videoclip publicat pe reţelele sociale, el a spus că cei doi au „discutat necesitatea restabilirii tranzitului petrolului rusesc prin teritoriul ucrainean către Slovacia”.

„Mă bucur că, pe această temă, împărtăşim aceeaşi opinie cu Comisia Europeană”, a adăugat el.

Un oficial al UE a spus că, în ceea ce priveşte convingerea lui Fico să coopereze, „suntem aproape acolo”.