Cum va arăta din punct de vedere economic anul 2026. "Pentru puţini va fi mumă, pentru mulţi va fi ciumă"
Economistul Bogdan Glăvan a pus pe masă câteva repere despre cum va arăta din punct de vedere economic anul 2026.
"Pe ansamblu, pentru români va fi un an greu, mai greu decât 2025. Politica de austeritate îşi va impune grosul efectelor acum. Majoritatea românilor vor avea de suferit. Milioane de pensionari şi de salariaţi vor vedea cum puterea de cumpărare va continua să le scadă, mii de firme vor trage obloanele. Pe de altă parte, aceste sacrificii vor fi cumva anesteziate de încheierea PNRR şi de intrarea probabilă a unor importante sume de bani de la UE. Datorită acestui fenomen mii de locuri de muncă vor fi salvate şi statul va înregistra un deficit bugetar mai mic. Adică anul 2026 va fi un an foarte rău, însă nu vom simţi cu adevărat cât de rău este datorită anestezicului numit 'fonduri europene'. Trăgând linie, înseamnă că anul 2026 va fi un an în care media nu va fi deloc reprezentativă. Media inflaţiei, media PIB nu vor fi deloc reprezentative", a declarat Bogdan Glăvan.
Potrivit profesorului de economie, pentru puţini anul 2026 va fi mumă, pentru mulţi va fi ciumă.
"Climatul internaţional este favorabil pentru posesorii de active, pentru aşa-numiţii 'investitori'. De ce? Fiindcă politicile bugetare şi monetare globale sunt inflaţioniste. Europa trebuie să cheltuiască mult. America trebuie să cheltuiască mult. China trebuie să cheltuiască mult. Toate statele trebuie să cheltuiască mult şi nu au de unde, aşa că tipăresc bani şi ţin dobânzile jos. Suntem în plin ciclu economic, în faza de avânt a acestuia. Asta înseamnă că procesul de polarizare a avuţiei, de acutizare a inegalităţilor va creşte. Se va întâmpla la scara României, se va întâmpla la scara globală", a precizat Bogdan Glăvan.
"Criza va veni, dar nu cred că în 2026"
"Anul acesta cineva vrea să câştige Premiul Nobel pentru pace, deci mă aştept să facă eforturi în acest sens. Revoluţia tehnico-ştiinţifică este în plin fuleu. Creditul se ieftineşte. O lebădă neagră poate apărea oriunde (ar putea fi Japonia sau China în Taiwan), însă lebedele negre sunt improbabile. Ceea ce este probabil şi inevitabil, pe de altă parte, este ca distorsiunile create de politicile bugetar-monetare inflaţioniste şi excesele speculative asociate în mod natural cu revoluţiile tehnologice să se dezvăluie la un moment dat în viitor.
Mai cred, de asemenea, că România nu profită de acest context, ci îşi trage singură un glonţ în picior. Măreşte taxele - o politică lipsită de sens, fiindcă mărirea taxelor nu poate reduce deficitul bugetar pe termen lung. Din punct de vedere bugetar, anul 2026 va fi un fel de an 2022 pentru stat, care va raporta un deficit mic. La fel de fals ca în 2022, aşa cum am tot arătat la vremea respectivă. Atunci statul a raportat un deficit mic fiindcă a scumpit energia, acum face acelaşi lucru prin alte mijloace, însă cu aceleaşi urmări. Şi anul 2022 a fost tot mumă pentru puţini, ciumă pentru mulţi.
Această concentrare pe venituri, pe biruri, este absolut mioapă şi anti-ştiinţifică. Problema este ca statul va trebui să cheltuiască mai mult în viitor şi, evident, nu poate creşte taxele la infinit. Statul va trebui să cheltuiască mai mult chiar din 2027, când pensiile nu vor mai fi îngheţate şi când salariile bugetarilor nu vor mai putea fi îngheţate. Mai ales că se apropie alegerile. Am spus-o şi o repet: singura şansă, singura soluţie ştiinţifică, logică, pentru ca statul să facă rost de bani pentru a-şi acoperi cheltuielile tot mai mari în următorii 10 ani (cu pensiile decreţeilor, cu armata ş.a.) este creşterea bazei de impozitare, adică a producţiei şi a capitalului. Fără creştere economică România este în pom. La cum se prezintă lucrurile, s-ar putea ca craca să se rupă fix când ne va fi lumea mai dragă; mai exact, viitoarea criză globală ne va găsi, iarăşi, cu pantalonii în vine.
Sau, cine-ştie, poate ne ajută Dumnezeu iarăşi cu El Dorado din Marea Neagră, cu reconstrucţia Ucrainei sau cu altceva. Ca la fotbal."
